Cine ține Moldova pe datorie: FMI și UE controlează miliardele

Datoria externă brută a Republica Moldova a ajuns la 10,1 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025, însă datele Banca Națională a Moldovei.

Cea mai mare parte a datoriei publice externe este concentrată în mâinile organizațiilor financiare internaționale. Fondul Monetar Internațional este principalul creditor al statului, cu o pondere de 27,1% din totalul datoriei publice externe, echivalentul a circa 1,27 miliarde de euro.

Pe locul doi se află Grupul Băncii Mondiale, care deține 26% din datorie, adică aproximativ 1,22 miliarde de euro. Urmează Comisia Europeană, cu o pondere de 15,2% (circa 715 milioane de euro), confirmând rolul tot mai mare al finanțărilor europene în structura datoriei Moldovei.

Alți creditori importanți sunt Banca Europeană pentru Investiții (10,3%) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (7,8%), ceea ce indică o concentrare majoră a finanțării în zona instituțiilor financiare internaționale și europene.

În total, peste 63% din datoria externă publică sub formă de împrumuturi este deținută de organizații internaționale și guverne străine, ceea ce reflectă orientarea Republicii Moldova către finanțarea externă concesională.

Pe lângă instituțiile internaționale, statul este finanțat și de parteneri bilaterali. Printre aceștia se remarcă Franța, Japonia și Canada, care au acordat împrumuturi directe Guvernului, în timp ce expunerea față de Federația Rusă este redusă și în scădere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #FMI #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.