Deținuții ar putea primi salarii de până la 50% din minimul pe țară, iar stagiul va fi inclus la pensie

07 Apr. 2026, 16:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Apr. 2026, 16:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Deținuții ar putea avea mai multe șanse să muncească și să câștige bani, după ce autoritățile propun reguli noi menite să atragă companiile în penitenciare. 

Proiectul de lege, care urmează a fi examinat în ședința Cabinetului de Miniștri de miercuri, 8 aprilie, prevede că firmele vor putea beneficia de spații gratuite în închisori pentru o perioadă de până la 3 ani, iar dacă fac investiții – chiar până la 10 ani . În plus, acestea vor putea primi subvenții și vor achita suplimentar 20% din valoarea salariilor către sistemul penitenciar, ceea ce ar putea genera venituri de peste 15 milioane de lei anual pentru aproximativ 1 000 de deținuți angajați.

Necesitatea acestor măsuri este argumentată de datele actuale: în 2025, din 6 334 de deținuți, doar 3 428 erau apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 aveau un loc de muncă remunerat. Asta înseamnă 35,6% din cei apți sau doar 19,31% din total.

Potrivit proiectului, deținuții vor fi remunerați între 20% și 50% din salariul minim pe țară, care constituie 6300 de lei în 2026, în funcție de complexitatea muncii, iar în anumite cazuri pot câștiga mai mult. Totodată, pentru prima dată, perioada lucrată în detenție va fi inclusă în stagiul de cotizare, prin plata contribuțiilor sociale.

O altă schimbare importantă este că unii deținuți vor putea munci în afara penitenciarelor, sub monitorizare electronică, ceea ce ar putea facilita reintegrarea lor după eliberare.

Autoritățile își propun ca, prin aceste modificări, până în 2027 cel puțin 25% dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – circa 40%, în condițiile în care în prezent Moldova rămâne mult sub nivelul țărilor europene, unde între 50% și 80% dintre deținuți muncesc.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.