Boom imobiliar în Europa: prețurile locuințelor au crescut cu 65% în 10 ani

Prețurile locuințelor din Uniunea Europeană cresc într-un ritm mai rapid decât chiriile, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În ultimul trimestru din 2025, locuințele s-au scumpit, în medie, cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce chiriile au crescut cu 3,2%. Comparativ cu trimesrul anterior, creșterile au fost mai moderate: +0,8% pentru prețurile imobiliare și +0,6% pentru chirii.

Privind evoluția pe termen lung, datele arată o tendință clară: în ultimii zece ani, prețurile locuințelor în UE au crescut, în medie, cu aproape 65%, în timp ce chiriile au urcat cu aproximativ 22%. În majoritatea statelor europene, locuințele s-au scumpit mult mai accelerat decât chiriile, diferența fiind vizibilă în 25 dintre țările analizate.

Există însă și excepții notabile. Ungaria înregistrează cea mai spectaculoasă creștere: locuințele s-au scumpit cu aproape 290% față de 2015, adică de aproape patru ori, iar chiriile s-au dublat în aceeași perioadă. Creșteri semnificative ale prețurilor au fost consemnate și în Portugalia (+180%), Lituania (+168%) și Bulgaria (+157%). La polul opus se află Finlanda, singura țară în care prețurile locuințelor au scăzut ușor în ultimul deceniu, cu aproximativ 3%.

În același interval, chiriile au crescut în toate cele 27 de state membre ale UE, cele mai mari majorări fiind înregistrate tot în Ungaria (+109%), urmată de Lituania (+88%), precum și de Irlanda și Polonia, ambele cu creșteri de aproximativ 76%.

Și România se înscrie în tendința ascendentă: în ultimii zece ani, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 74%, iar chiriile aproape în același ritm, cu circa 72%. Evoluția arată o presiune constantă pe piața imobiliară, atât pentru cumpărători, cât și pentru chiriași, pe fondul cererii ridicate și al costurilor tot mai mari.

Republica Moldova nu este inclusă în analiza Eurostat, însă evoluțiile de pe piața locală indică o situație și mai tensionată. Piața imobiliară din Chișinău și suburbii a intrat într-o fază de ajustare severă, după ce numărul tranzacțiilor s-a prăbușit la minime istorice. În primul trimestru din 2026 au fost vândute doar 623 de apartamente, potrivit datelor Cadastrului.

Totodată, în doar doi ani, piața a cunoscut o creștere accelerată: de la circa 1.070 €/m² în 2023 la aproximativ 1.720 €/m² la final de 2025, ceea ce înseamnă o majorare de peste 60%.

#preturi #Europa #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.