Prețurile la pompă cresc în Europa: cine plătește cel mai mult și unde se situează Moldova în regiune

Prețurile carburanților au crescut semnificativ în Europa, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii petrolului, care a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Evoluțiile de pe piața internațională s-au reflectat rapid la pompă, în special în cazul motorinei, care a înregistrat cele mai mari majorări.

Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Euronews, la începutul lunii aprilie benzina este cu aproximativ 15% mai scumpă decât la sfârșitul lunii februarie, iar motorina cu aproape 30%. Conform buletinului săptămânal privind prețurile petrolului, prețul mediu în Uniunea Europeană a ajuns la circa 1,87 euro pe litru pentru benzina Euro-super 95 și la aproximativ 2,07 euro pe litru pentru motorină, valori calculate pentru finalul lunii martie.

Diferențele între state sunt considerabile. Motorina este cea mai scumpă în Țările de Jos, unde ajunge la aproximativ 2,46 euro pe litru. Prețuri ridicate se înregistrează și în Danemarca (circa 2,36 euro), Germania (2,29 euro), Finlanda (2,27 euro) și Belgia (2,23 euro), iar peste media europeană se situează și Austria, Franța, Irlanda, Suedia, Lituania și Grecia. La polul opus, cea mai ieftină motorină se găsește în Malta, unde costă aproximativ 1,21 euro pe litru. Niveluri reduse se înregistrează și în Ungaria, Slovenia și Bulgaria, cu aproximativ 1,62 euro pe litru, în timp ce în Slovacia, Spania, Cipru, Croația și Cehia prețurile rămân sub pragul de 2 euro.

Un tablou similar se observă și la benzină. Cele mai mari prețuri sunt tot în Țările de Jos, de aproximativ 2,33 euro pe litru, urmate de Danemarca (2,23 euro), Germania (2,13 euro) și Finlanda (2,05 euro). În Grecia și Franța, benzina depășește de asemenea 2 euro pe litru. Cele mai mici prețuri sunt în Malta, unde litrul costă aproximativ 1,34 euro, urmată de Bulgaria, cu circa 1,44 euro, dar și de Slovenia, Ungaria, Spania, Slovacia și Cipru, unde valorile rămân sub 1,60 euro.

Scumpirile sunt evidente dacă se compară cu perioada anterioară crizei: la 23 februarie 2026, benzina costa în medie aproximativ 1,64 euro pe litru, iar până la finalul lunii martie a ajuns la 1,87 euro. În același interval, motorina a crescut de la aproximativ 1,59 euro la peste 2 euro pe litru.

O componentă importantă a prețului final o reprezintă taxele, care constituie în medie circa 52% din prețul benzinei și aproximativ 44% din cel al motorinei în Uniunea Europeană. Ponderea acestora diferă de la o țară la alta, fiind mai ridicată, de exemplu, în Slovenia pentru benzină și mai redusă în Estonia pentru motorină.

În Republica Moldova, deși nu este inclusă în statisticile Comisiei Europene, tendința de scumpire este similară. Pentru ziua de astăzi, 10 aprilie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit un preț maxim de 34,49 lei pentru motorină și 29,83 lei pentru benzina cu cifra octanică 95. Convertite în euro, acestea reprezintă aproximativ 1,78 euro pe litru la motorină și circa 1,54 euro pe litru la benzină, ceea ce plasează Moldova sub media Uniunii Europene, dar în linie cu nivelurile din statele mai ieftine din regiune.

#preturi la carburanti #Europa #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au scăzut luni pe fondul semnalelor că SUA și Iranul sunt aproape de un acord care ar redeschide Strâmtoarea Ormuz, o zonă vitală pentru aprovizionarea cu energie la nivel mondial, notează agerpres.ro.

În jurul orei 8:56 a.m., la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, cotațiile futures la gaze naturale erau în scădere cu 4,9%, până la 46,32 de euro pentru un megawatt-oră (MWh), iar anterior au înregistrat o scădere de până la 6,7%, după ce președintele Donald Trump a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că „negocierile se desfășoară într-un mod ordonat și constructiv”, deși a adăugat că SUA nu se va grăbi să încheie un acord.

În mod normal, cea mai mare parte a gazelor din Orientul Mijlociu merge în Asia, dar perturbările persistente ale livărilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea intensifica concurența pentru o ofertă globală limitată de gaze naturale lichefiate. Acest lucru ar complica eforturile Europei de a-și reumple depozitele de gaze înainte de iarna viitoare.

În prezent, gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa se situată la aproximativ 38%, semnificativ sub media din ultimii cinci ani pentru această perioadă a anului, care se situează la puțin peste 50%. Deși este normal ca stocurile să scadă iarna și să fie reumplute vara, campania din acest an a decolat lent.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că un anunț este posibil să fie făcut în următoarele ore cu privire la un acord cu Iranul, care ar putea pune capăt oficial războiului din Orientul Mijlociu. „Cred că este posibil ca, în următoarele ore, lumea să primească vești bune”, le-a declarat Rubio reporterilor la New Delhi.