Prețurile la pompă cresc în Europa: cine plătește cel mai mult și unde se situează Moldova în regiune

10 Apr. 2026, 11:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Apr. 2026, 11:05 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile carburanților au crescut semnificativ în Europa, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii petrolului, care a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Evoluțiile de pe piața internațională s-au reflectat rapid la pompă, în special în cazul motorinei, care a înregistrat cele mai mari majorări.

Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Euronews, la începutul lunii aprilie benzina este cu aproximativ 15% mai scumpă decât la sfârșitul lunii februarie, iar motorina cu aproape 30%. Conform buletinului săptămânal privind prețurile petrolului, prețul mediu în Uniunea Europeană a ajuns la circa 1,87 euro pe litru pentru benzina Euro-super 95 și la aproximativ 2,07 euro pe litru pentru motorină, valori calculate pentru finalul lunii martie.

Diferențele între state sunt considerabile. Motorina este cea mai scumpă în Țările de Jos, unde ajunge la aproximativ 2,46 euro pe litru. Prețuri ridicate se înregistrează și în Danemarca (circa 2,36 euro), Germania (2,29 euro), Finlanda (2,27 euro) și Belgia (2,23 euro), iar peste media europeană se situează și Austria, Franța, Irlanda, Suedia, Lituania și Grecia. La polul opus, cea mai ieftină motorină se găsește în Malta, unde costă aproximativ 1,21 euro pe litru. Niveluri reduse se înregistrează și în Ungaria, Slovenia și Bulgaria, cu aproximativ 1,62 euro pe litru, în timp ce în Slovacia, Spania, Cipru, Croația și Cehia prețurile rămân sub pragul de 2 euro.

Un tablou similar se observă și la benzină. Cele mai mari prețuri sunt tot în Țările de Jos, de aproximativ 2,33 euro pe litru, urmate de Danemarca (2,23 euro), Germania (2,13 euro) și Finlanda (2,05 euro). În Grecia și Franța, benzina depășește de asemenea 2 euro pe litru. Cele mai mici prețuri sunt în Malta, unde litrul costă aproximativ 1,34 euro, urmată de Bulgaria, cu circa 1,44 euro, dar și de Slovenia, Ungaria, Spania, Slovacia și Cipru, unde valorile rămân sub 1,60 euro.

Scumpirile sunt evidente dacă se compară cu perioada anterioară crizei: la 23 februarie 2026, benzina costa în medie aproximativ 1,64 euro pe litru, iar până la finalul lunii martie a ajuns la 1,87 euro. În același interval, motorina a crescut de la aproximativ 1,59 euro la peste 2 euro pe litru.

O componentă importantă a prețului final o reprezintă taxele, care constituie în medie circa 52% din prețul benzinei și aproximativ 44% din cel al motorinei în Uniunea Europeană. Ponderea acestora diferă de la o țară la alta, fiind mai ridicată, de exemplu, în Slovenia pentru benzină și mai redusă în Estonia pentru motorină.

În Republica Moldova, deși nu este inclusă în statisticile Comisiei Europene, tendința de scumpire este similară. Pentru ziua de astăzi, 10 aprilie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit un preț maxim de 34,49 lei pentru motorină și 29,83 lei pentru benzina cu cifra octanică 95. Convertite în euro, acestea reprezintă aproximativ 1,78 euro pe litru la motorină și circa 1,54 euro pe litru la benzină, ceea ce plasează Moldova sub media Uniunii Europene, dar în linie cu nivelurile din statele mai ieftine din regiune.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.