Prețurile la pompă cresc în Europa: cine plătește cel mai mult și unde se situează Moldova în regiune

Prețurile carburanților au crescut semnificativ în Europa, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii petrolului, care a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Evoluțiile de pe piața internațională s-au reflectat rapid la pompă, în special în cazul motorinei, care a înregistrat cele mai mari majorări.

Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Euronews, la începutul lunii aprilie benzina este cu aproximativ 15% mai scumpă decât la sfârșitul lunii februarie, iar motorina cu aproape 30%. Conform buletinului săptămânal privind prețurile petrolului, prețul mediu în Uniunea Europeană a ajuns la circa 1,87 euro pe litru pentru benzina Euro-super 95 și la aproximativ 2,07 euro pe litru pentru motorină, valori calculate pentru finalul lunii martie.

Diferențele între state sunt considerabile. Motorina este cea mai scumpă în Țările de Jos, unde ajunge la aproximativ 2,46 euro pe litru. Prețuri ridicate se înregistrează și în Danemarca (circa 2,36 euro), Germania (2,29 euro), Finlanda (2,27 euro) și Belgia (2,23 euro), iar peste media europeană se situează și Austria, Franța, Irlanda, Suedia, Lituania și Grecia. La polul opus, cea mai ieftină motorină se găsește în Malta, unde costă aproximativ 1,21 euro pe litru. Niveluri reduse se înregistrează și în Ungaria, Slovenia și Bulgaria, cu aproximativ 1,62 euro pe litru, în timp ce în Slovacia, Spania, Cipru, Croația și Cehia prețurile rămân sub pragul de 2 euro.

Un tablou similar se observă și la benzină. Cele mai mari prețuri sunt tot în Țările de Jos, de aproximativ 2,33 euro pe litru, urmate de Danemarca (2,23 euro), Germania (2,13 euro) și Finlanda (2,05 euro). În Grecia și Franța, benzina depășește de asemenea 2 euro pe litru. Cele mai mici prețuri sunt în Malta, unde litrul costă aproximativ 1,34 euro, urmată de Bulgaria, cu circa 1,44 euro, dar și de Slovenia, Ungaria, Spania, Slovacia și Cipru, unde valorile rămân sub 1,60 euro.

Scumpirile sunt evidente dacă se compară cu perioada anterioară crizei: la 23 februarie 2026, benzina costa în medie aproximativ 1,64 euro pe litru, iar până la finalul lunii martie a ajuns la 1,87 euro. În același interval, motorina a crescut de la aproximativ 1,59 euro la peste 2 euro pe litru.

O componentă importantă a prețului final o reprezintă taxele, care constituie în medie circa 52% din prețul benzinei și aproximativ 44% din cel al motorinei în Uniunea Europeană. Ponderea acestora diferă de la o țară la alta, fiind mai ridicată, de exemplu, în Slovenia pentru benzină și mai redusă în Estonia pentru motorină.

În Republica Moldova, deși nu este inclusă în statisticile Comisiei Europene, tendința de scumpire este similară. Pentru ziua de astăzi, 10 aprilie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a stabilit un preț maxim de 34,49 lei pentru motorină și 29,83 lei pentru benzina cu cifra octanică 95. Convertite în euro, acestea reprezintă aproximativ 1,78 euro pe litru la motorină și circa 1,54 euro pe litru la benzină, ceea ce plasează Moldova sub media Uniunii Europene, dar în linie cu nivelurile din statele mai ieftine din regiune.

#preturi la carburanti #Europa #motorina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondurile de pensii facultative ar putea funcționa după reguli noi, mai apropiate de standardele Uniunii Europene. În ședința din 12 mai 2026, Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un proiect de lege care modifică actuala legislație privind fondurile de pensii facultative și l-a transmis Ministerului Finanțelor pentru promovare.

Potrivit CNPF, schimbările urmăresc atât modernizarea sistemului, cât și o protecție mai bună pentru participanții la pensiile facultative. Proiectul de lege a fost elaborat pentru a armoniza cadrul național cu legislația europeană și include prevederi inspirate din directivele UE privind pensiile ocupaționale, egalitatea de tratament și protecția drepturilor de pensie în cazul angajaților care muncesc în alte state.

Printre modificările propuse se numără introducerea unor noțiuni noi specifice sistemului de pensii facultative, precum „fond de pensii personale”, „document cu informații-cheie pentru participanți” sau „potențial participant”. De asemenea, autoritățile vor să extindă categoriile de persoane care pot avea acces la astfel de fonduri.

Proiectul mai stabilește reguli mai clare privind plata pensiilor facultative și garantează păstrarea drepturilor la pensie inclusiv pentru persoanele care își schimbă locul de muncă într-un alt stat. Totodată, sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea egalității și nediscriminării participanților și beneficiarilor fondurilor de pensii.

CNPF propune și consolidarea supravegherii administratorilor fondurilor de pensii facultative, inclusiv prin extinderea competențelor de control și sancționare ale instituției.

Un alt obiectiv al proiectului ține de transparență și digitalizare. Autoritățile intenționează să adapteze sistemul la standardele europene de raportare și schimb de informații financiare, inclusiv prin integrarea viitoare în platformele europene de profil.

În prezent, în Republica Moldova activează un singur fond de pensii facultative – „ARAGONN”, a cărui creare a fost aprobată de CNPF la 20 februarie. Potrivit autorităților, apariția fondurilor de pensii facultative oferă o alternativă suplimentară la pensia de stat și marchează începutul unui nou sistem de economisire și investiții în țară, pe lângă actualul sistem public bazat pe solidaritatea între generații.

Directoarea societății de administrare a fondului, Elena Pui, a declarat anterior că pensiile facultative permit acumularea unor resurse proprii, care pot asigura venituri suplimentare după pensionare. Pentru a deveni participant, o persoană trebuie să semneze un contract individual cu administratorul fondului și să achite cel puțin o contribuție. Conform prospectului avizat de CNPF, contribuția minimă este de 300 de lei pe lună, însă participanții pot contribui cu sume mai mari, în funcție de posibilitățile financiare.