Liniile electrice de interconectare cu România, la ani lumină

Republica Moldova avansează cu două proiecte de interconectare energetică cu România. Este vorba de liniile electrice Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, considerate esențiale pentru securitatea energetică a țării.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că proiectele sunt distincte și se află în etape diferite de dezvoltare. Pentru linia Bălți–Suceava, raportul final de evaluare a fost deja transmis băncii finanțatoare, iar instituția urmează să anunțe câștigătorul licitației pentru construcție.

În paralel, autoritățile așteaptă rezultate de la partenerii americani privind studiul de prefezabilitate pentru linia Strășeni–Gutinaș. Aceștia urmează să prezinte concluziile în perioada apropiată, ceea ce ar putea aduce mai multă claritate asupra termenelor de implementare.

„Aceste două linii vor consolida gradul nostru de interconectivitate și ne vor ajuta să reducem semnificativ riscurile unor eventuale blackout-uri. Nimeni nu este protejat complet – am văzut cazuri recente în Europa”, a subliniat ministrul.

Potrivit estimărilor actuale, construcția liniei Bălți–Suceava ar putea fi finalizată la începutul anului 2028, în timp ce linia Strășeni–Gutinaș are un termen preliminar de implementare până în 2032. Oficialii susțin însă că sunt în discuții cu partenerii externi pentru a accelera lucrările.

Anterior, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a atras atenția că extinderea interconexiunilor este planificată, dar termenele rămân îndepărtate. Linia Strășeni-Gutinaș este estimată oficial pentru 2028, însă ar putea fi finalizată abia în 2029 sau chiar începutul anului 2030. O a treia conexiune, Bălți-Suceava, este planificată pentru 2031.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.