Statul întreține companii-fantomă! O treime nu funcționează, dar consumă bani

28 Apr. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Apr. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reforma întreprinderilor de stat bate pasul pe loc, iar o bună parte din companiile controlate de stat sunt fie inactive, fie în prag de faliment, arată un raport al Expert-Grup.

Potrivit analizei, la începutul anului 2025, statul deținea 161 întreprinderi de stat și 66 de societăți comerciale, însă doar 139 dintre acestea aveau activitate reală. Practic, o parte importantă există doar pe hârtie, fără contribuție economică.

Situația este și mai gravă, în condițiile în care peste o treime din portofoliu este considerat problematic. Nu mai puțin de 43 de întreprinderi de stat sunt în insolvabilitate sau lichidare, iar alte 26 nu desfășoară nicio activitate. În cazul companiilor comerciale cu capital de stat, 13 sunt în dificultate și 7 sunt inactive.

Deși statul a încercat să reducă numărul companiilor, progresul este lent. Strategia prevedea diminuarea portofoliului cu 20% până în 2027, însă în realitate, între 2023 și 2025 au fost eliminate doar 17 entități.

În același timp, impactul economic al acestor companii rămâne modest. Deși statul controlează active de circa 79,5 miliarde lei și afaceri de peste 54 miliarde lei, contribuția directă la PIB este de doar 2,5–3%.

Raportul mai arată o discrepanță majoră între tipurile de companii. Întreprinderile de stat, deși numeroase, generează doar 0,9% din cifra de afaceri a economiei, în timp ce societățile comerciale cu capital de stat sunt mult mai eficiente și produc peste 7%.

Problema principală rămâne eficiența scăzută și dependența de bani publici. Multe întreprinderi supraviețuiesc datorită finanțărilor bugetare, nu performanței economice, iar rentabilitatea capitalului este practic zero sau negativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Nov. 2026, 09:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Nov. 2026, 09:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile petrolului au înregistrat miercuri, 4 noiembrie, una dintre cele mai puternice scăderi din ultimele luni, după ce vicepreședintele american JD Vance a declarat că războiul împotriva Iranului a provocat înfrângerea republicanilor la alegerile pentru Congresul SUA. Declarațiile au alimentat așteptările investitorilor privind o posibilă încheiere mai rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu.

Potrivit Reuters, petrolul Brent s-a ieftinit cu 8,7%, până la 94,62 dolari pentru un baril, în timp ce petrolul american WTI a pierdut 8,3%, coborând la 88,12 dolari. Scăderea a fost amplificată de rezultatele alegerilor americane, în urma cărora democrații au obținut controlul asupra ambelor camere ale Congresului.

Vicepreședintele JD Vance a provocat o reacție puternică pe piețele energetice după ce a recunoscut public că războiul cu Iranul a costat Partidul Republican victoria electorală.

„Motivul pentru care am pierdut este războiul. Însuși președintele a spus acest lucru aseară”, a scris Vance pe rețeaua X.

La rândul său, președintele Donald Trump a recunoscut că prețurile ridicate la carburanți au contribuit la rezultatul nefavorabil al republicanilor.

„Cred că este vorba despre prețurile la benzină. Oamenii sunt de acord cu ceea ce fac în Iran, dar probabil nu au fost dispuși să accepte consecințele pe termen scurt, adică să plătească mai mult pentru benzină”, a declarat Trump într-un interviu pentru Fox News.

Reacția piețelor a fost imediată. Investitorii au început să ia în calcul posibilitatea ca administrația Trump să reducă intensitatea operațiunilor militare împotriva Iranului, inclusiv sub presiunea unui Congres dominat de democrați.

Declarațiile lui Vance au amplificat o tendință de scădere deja existentă. Potrivit Axios, analiștii consideră că rezultatul alegerilor americane și perspectiva unei detensionări a conflictului au determinat investitorii să reducă prima de risc geopolitic inclusă în cotațiile petrolului.

Un alt factor care a contribuit la ieftinire a fost declarația făcută marți de Donald Trump pentru Financial Times, potrivit căreia Statele Unite nu intenționează să lanseze în viitorul imediat noi atacuri asupra Iranului.

Piața petrolieră anticipase anterior riscul unei escaladări militare după alegerile americane. Schimbarea mesajelor venite de la Washington a determinat vânzări masive de contracte petroliere.

Cu numai câteva zile înainte, petrolul Brent se apropiase de 118 dolari pentru un baril, pe fondul temerilor privind noi atacuri și eventuale perturbări ale transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de aprovizionare cu petrol din lume.