Fiscul a colectat 1,9 miliarde lei în patru zile. Veniturile pe 2026 au depășit deja 28 de miliarde lei

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, în perioada 27–30 aprilie, încasările la Bugetul public național au constituit circa 1,9 miliarde lei. De la începutul anului, veniturile acumulate au ajuns la 28,7 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 3,4 miliarde lei sau 13,3% față de aceeași perioadă din 2025.

Datele arată că cele mai mari creșteri s-au înregistrat la bugetul de stat, unde încasările au ajuns la 12,39 miliarde lei, cu 16,6% mai mult decât anul trecut. La bugetele locale s-au acumulat 3,21 miliarde lei (+13,2%), la bugetul asigurărilor sociale de stat – 9,83 miliarde lei (+10,5%), iar la fondurile de asigurări medicale – 3,31 miliarde lei (+9,9%).

În aceeași perioadă, inspectorii fiscali au efectuat 471 de vizite la 422 de contribuabili, acțiunile fiind orientate în special spre conformarea voluntară și consultarea agenților economici.

Pe linia controalelor, autoritatea fiscală a emis 95 de decizii privind încălcări ale legislației, fiind calculate obligații suplimentare de 29,2 milioane lei. Din această sumă, 23,9 milioane lei reprezintă impozite și alte plăți, iar 5,3 milioane lei – amenzi. Totodată, au fost întocmite 75 de procese-verbale contravenționale, cu sancțiuni de 111,6 mii lei.

În același interval, Serviciul Fiscal de Stat a aprobat restituiri de TVA în valoare de 87,5 milioane lei, prin 99 de decizii. Pentru recuperarea restanțelor, instituția a încasat prin executare silită 27,51 milioane lei și a mai recuperat 14,36 milioane lei în urma acțiunilor preliminare cu contribuabilii restanțieri.

Autoritatea fiscală a preluat în gestiune 22 de dosare cu bunuri confiscate, estimate la 4,64 milioane lei, iar din comercializarea acestora au fost transferați la buget 4,69 milioane lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fisc #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.