VIDEO Problema securității în UE, abordată la Reinvent Moldova 2.0. Charles Michel: Trebuie să ia în serios apărarea

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să abordeze serios problema consolidării domeniului apărării. Declarația a fost făcută de fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel, la evenimentul Reinvent Moldova 2.0, organizat de Grupul Media Realitatea.

Invitatul special al evenimentului a menționat că, pentru dezvoltare economică, este important să fie oferită și siguranța. În acest scop, în opinia sa, Uniunea Europeană are nevoie de instrumente pentru a întări sistemul de apărare, printre care se numără și Consiliul de Securitate.

„Mai mult decât oricând, dezvoltarea economică și ambiția de a oferi siguranță este importantă. UE ar trebui să devină mai serioasă în domeniul de siguranță. Ar trebui să lansăm niște instrumente, pentru a îmbunătăți sistemul de apărare. Ce înseamnă Consiliul de Securitate al UE? La nivel UE trebuie să avem posibilitatea să coordonăm și să accelerăm colaborarea care este necesară în domeniul apărării și în baza industrială. Trebuie să facem asta imediat, cu partenerii și colegii noștri, inclusiv cu Moldova. A doilea scop al acestui comitet ar fi să avem instrumente care ne vor permite să reacționăm repede atunci când este nevoie”, a explicat Charles Michel.

În context, Charles Michel a menționat că, după începutul războiului din Iran, încă din primele zile statele UE au reacționat și au fost pe aceeași undă.

Reinvent Moldova 2.0 este o platformă a Grupului Media Realitatea, dedicată dialogului despre viitorul european al țării, reunind lideri politici, experți și reprezentanți ai societății civile.

#reinvent moldova 2.0 #Charles Michel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.