Statul pregătește facilități pentru investițiile în sisteme de stocare: Moldova are nevoie de minimum 600 MWh

11 Mai 2026, 15:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Mai 2026, 15:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Sistemul energetic al Republicii Moldova are nevoie de cel puțin 600 MWh de capacități de stocare a energiei pentru a putea transfera surplusul de electricitate produs ziua către orele de consum maxim din seară, reducând astfel importurile și sporind securitatea energetică a țării. Concluzia a fost discutată în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Energiei cu producătorii de energie regenerabilă, reprezentanți ai sectorului bancar, instituții financiare și autorități relevante.

Potrivit Ministerului Energiei, în Moldova sunt instalate în prezent capacități de producere a energiei regenerabile de aproximativ 1023 MW, dintre care circa 72% sunt instalații fotovoltaice. Creșterea rapidă a acestor capacități generează însă excedente semnificative de energie electrică pe timpul zilei, care nu pot fi valorificate eficient fără soluții de stocare.

În cadrul discuțiilor, participanții au menționat că recent a fost lansat cel mai mare sistem de baterii din țară, cu o capacitate de 60 MWh, care împreună cu alte sisteme de stocare asigură până la 7% din consumul de energie în orele de vârf. În perioada următoare urmează să fie puse în funcțiune și alte capacități BESS, realizate prin investiții private.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că dezvoltarea sistemelor de stocare este o prioritate strategică pentru țară.

„Avem investitori care au construit capacități fotovoltaice și avem deja exces de energie în anumite intervale ale zilei. Soluția este ca această energie să fie stocată și valorificată în orele de vârf. Astfel îi ajutăm pe investitori să-și crească rentabilitatea proiectelor, iar Republica Moldova își reduce dependența de importuri și expunerea la volatilitatea pieței regionale”, a afirmat ministrul.

Autoritățile au discutat și despre evoluțiile de pe piața regională a energiei, inclusiv dependența continuă a României de producția pe gaze naturale, nivelul redus de umplere al depozitelor de gaze din Uniunea Europeană și lucrările planificate la unitățile nucleare de la Cernavodă Nuclear Power Plant, factori care pot influența prețurile regionale la energie.

Ministerul Energiei pregătește acum modificări legislative pentru a accelera investițiile în sisteme de stocare și proiecte de energie regenerabilă. Printre măsurile analizate se numără ajutoare de stat pentru investițiile în baterii BESS, amânarea plății TVA la import pentru anumite echipamente și eliminarea unor proceduri administrative, precum autorizația de construire și planul urbanistic zonal pentru anumite instalații de stocare și parcuri regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.