Statul pregătește facilități pentru investițiile în sisteme de stocare: Moldova are nevoie de minimum 600 MWh

11 Mai 2026, 15:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Mai 2026, 15:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Sistemul energetic al Republicii Moldova are nevoie de cel puțin 600 MWh de capacități de stocare a energiei pentru a putea transfera surplusul de electricitate produs ziua către orele de consum maxim din seară, reducând astfel importurile și sporind securitatea energetică a țării. Concluzia a fost discutată în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Energiei cu producătorii de energie regenerabilă, reprezentanți ai sectorului bancar, instituții financiare și autorități relevante.

Potrivit Ministerului Energiei, în Moldova sunt instalate în prezent capacități de producere a energiei regenerabile de aproximativ 1023 MW, dintre care circa 72% sunt instalații fotovoltaice. Creșterea rapidă a acestor capacități generează însă excedente semnificative de energie electrică pe timpul zilei, care nu pot fi valorificate eficient fără soluții de stocare.

În cadrul discuțiilor, participanții au menționat că recent a fost lansat cel mai mare sistem de baterii din țară, cu o capacitate de 60 MWh, care împreună cu alte sisteme de stocare asigură până la 7% din consumul de energie în orele de vârf. În perioada următoare urmează să fie puse în funcțiune și alte capacități BESS, realizate prin investiții private.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că dezvoltarea sistemelor de stocare este o prioritate strategică pentru țară.

„Avem investitori care au construit capacități fotovoltaice și avem deja exces de energie în anumite intervale ale zilei. Soluția este ca această energie să fie stocată și valorificată în orele de vârf. Astfel îi ajutăm pe investitori să-și crească rentabilitatea proiectelor, iar Republica Moldova își reduce dependența de importuri și expunerea la volatilitatea pieței regionale”, a afirmat ministrul.

Autoritățile au discutat și despre evoluțiile de pe piața regională a energiei, inclusiv dependența continuă a României de producția pe gaze naturale, nivelul redus de umplere al depozitelor de gaze din Uniunea Europeană și lucrările planificate la unitățile nucleare de la Cernavodă Nuclear Power Plant, factori care pot influența prețurile regionale la energie.

Ministerul Energiei pregătește acum modificări legislative pentru a accelera investițiile în sisteme de stocare și proiecte de energie regenerabilă. Printre măsurile analizate se numără ajutoare de stat pentru investițiile în baterii BESS, amânarea plății TVA la import pentru anumite echipamente și eliminarea unor proceduri administrative, precum autorizația de construire și planul urbanistic zonal pentru anumite instalații de stocare și parcuri regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Sept. 2026, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 12:10 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat cea mai mare scădere procentuală a populației dintre cele 15 foste republici ale URSS, potrivit datelor datelor statistice care compară populația din 1991 cu cea din 2024–2025.

Conform datelor, populația Republicii Moldova ar fi coborât de la aproximativ 4,4 milioane de locuitori în 1991 la circa 2,4 milioane în prezent. Diferența este de aproximativ 2 milioane de persoane, echivalentul unei scăderi de 45,5%.

Pe locul al doilea se află Ucraina, unde populația ar fi scăzut de la 51,9 milioane la 28,9 milioane de locuitori, adică cu aproximativ 23 de milioane de persoane sau 44,3%.
Urmează Letonia, cu o diminuare de 33,3%, Georgia cu 31,5%, Lituania  cu 24,3%, Estonia cu 18,8%, Belarus cu 9,8%, Armenia cu 9,1%, iar Rusia cu 2,9%.

În termeni absoluți, cea mai mare pierdere este însă înregistrată de Ucraina, cu 23 de milioane de locuitori mai puțin. Rusia ar fi pierdut 4,3 milioane de persoane, iar Republica Moldova – aproximativ 2 milioane.

În același timp, mai multe foste republici sovietice au înregistrat creșteri importante ale populației. Potrivit clasamentului, Turkmenistanul ar fi avansat cu 88,6%, Tadjikistanul – cu 83,6%, Uzbekistanul  cu 81,6%, Kârgâzstanul cu 61,4%, Azerbaidjanul cu 43,7%, iar Kazahstanul cu 23,8%.