Statul pregătește facilități pentru investițiile în sisteme de stocare: Moldova are nevoie de minimum 600 MWh

Sistemul energetic al Republicii Moldova are nevoie de cel puțin 600 MWh de capacități de stocare a energiei pentru a putea transfera surplusul de electricitate produs ziua către orele de consum maxim din seară, reducând astfel importurile și sporind securitatea energetică a țării. Concluzia a fost discutată în cadrul unei ședințe organizate de Ministerul Energiei cu producătorii de energie regenerabilă, reprezentanți ai sectorului bancar, instituții financiare și autorități relevante.

Potrivit Ministerului Energiei, în Moldova sunt instalate în prezent capacități de producere a energiei regenerabile de aproximativ 1023 MW, dintre care circa 72% sunt instalații fotovoltaice. Creșterea rapidă a acestor capacități generează însă excedente semnificative de energie electrică pe timpul zilei, care nu pot fi valorificate eficient fără soluții de stocare.

În cadrul discuțiilor, participanții au menționat că recent a fost lansat cel mai mare sistem de baterii din țară, cu o capacitate de 60 MWh, care împreună cu alte sisteme de stocare asigură până la 7% din consumul de energie în orele de vârf. În perioada următoare urmează să fie puse în funcțiune și alte capacități BESS, realizate prin investiții private.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că dezvoltarea sistemelor de stocare este o prioritate strategică pentru țară.

„Avem investitori care au construit capacități fotovoltaice și avem deja exces de energie în anumite intervale ale zilei. Soluția este ca această energie să fie stocată și valorificată în orele de vârf. Astfel îi ajutăm pe investitori să-și crească rentabilitatea proiectelor, iar Republica Moldova își reduce dependența de importuri și expunerea la volatilitatea pieței regionale”, a afirmat ministrul.

Autoritățile au discutat și despre evoluțiile de pe piața regională a energiei, inclusiv dependența continuă a României de producția pe gaze naturale, nivelul redus de umplere al depozitelor de gaze din Uniunea Europeană și lucrările planificate la unitățile nucleare de la Cernavodă Nuclear Power Plant, factori care pot influența prețurile regionale la energie.

Ministerul Energiei pregătește acum modificări legislative pentru a accelera investițiile în sisteme de stocare și proiecte de energie regenerabilă. Printre măsurile analizate se numără ajutoare de stat pentru investițiile în baterii BESS, amânarea plății TVA la import pentru anumite echipamente și eliminarea unor proceduri administrative, precum autorizația de construire și planul urbanistic zonal pentru anumite instalații de stocare și parcuri regenerabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baterii de stocare a energiei #ministerul energiei #energie regenerabilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.

#mincare #scumpiri #BNM