FAO anunță recolte record de cereale, dar avertizează asupra unui nou val de scumpiri în agricultură

Recoltele mai bune de grâu, porumb și orez ar putea aduce în sezonul 2025/2026 cea mai mare producție mondială de cereale din istorie, potrivit noilor estimări publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Instituția avertizează însă că agricultura globală intră într-o nouă perioadă de incertitudine, pe fondul scumpirii energiei și îngrășămintelor, provocate de tensiunile geopolitice din regiunea Golfului Persic.

FAO estimează că producția mondială de cereale va ajunge la aproximativ 3,04 miliarde de tone, cu 6% mai mult decât în sezonul precedent. Cele mai importante creșteri sunt așteptate la grâu și porumb, după recolte mai bune în Europa, iar producția mondială de orez ar urma să atingă un nou record, de peste 563 de milioane de tone.

Totodată, organizația anticipează o majorare semnificativă a consumului global de cereale, care ar putea ajunge la aproape 2,95 miliarde de tone. Creșterea este susținută în special de cererea pentru furaje, în condițiile în care porumbul devine mai accesibil și este utilizat tot mai mult pentru hrana animalelor.

Raportul arată și o creștere a rezervelor mondiale de cereale. Până la finalul sezonului, stocurile globale ar putea depăși 954 de milioane de tone, un nivel pe care FAO îl consideră confortabil pentru piața internațională și pentru securitatea alimentară.

Totuși, perspectivele pentru sezonul agricol următor rămân fragile. FAO atrage atenția că scumpirea energiei și a îngrășămintelor, după perturbările din regiunea Golfului Persic și impactul asupra Strâmtorii Ormuz, începe să afecteze costurile fermierilor. Organizația avertizează că reducerea investițiilor și utilizarea mai mică a fertilizanților ar putea afecta productivitatea culturilor în 2026.

În Uniunea Europeană, condițiile meteo favorabile susțin deocamdată perspective bune pentru culturile de grâu, însă în unele regiuni din centrul și estul Europei apar deja temeri legate de lipsa precipitațiilor. În același timp, India, Turcia și Iran ar putea avea recolte peste medie, în timp ce Australia și Africa de Sud se confruntă cu riscuri provocate de secetă și costuri ridicate de producție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recoltă de cereale #FAO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație