Osmochescu: Statul nu mai vrea plafonarea prețurilor. „Ajutor doar pentru vulnerabili”

Plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante a fost o măsură temporară, justificată în contextul pandemiei și al crizelor, iar în prezent autoritățile trebuie să se concentreze pe programe țintite pentru categoriile vulnerabile, nu pe intervenții generale asupra pieței, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu.

„Această măsură temporală a fost bine cunoscută, inclusiv până la pandemie și în perioada pandemiei. După noi, trebuie să avem măsuri țintite pentru păturile vulnerabile, dar nu pentru toate persoanele care beneficiază de un regulament general aplicat în Republica Moldova”, a declarat Osmochescu.

Potrivit ministrului, menținerea plafonării adaosurilor comerciale riscă să creeze distorsiuni concurențiale și să afecteze producătorii autohtoni.

„Există și o distorsiune a concurenței în Republica Moldova atunci când beneficiază anumite companii în comparație cu producătorii noștri din Republica Moldova. Acum trebuie să elaborăm și să implementăm programe pentru păturile vulnerabile”, a afirmat oficialul.

Declarațiile vin după Executivul a renunțat oficial la plafonarea adaosurilor comerciale pentru produsele social importante, odată cu abrogarea, din 30 aprilie 2026, a Regulamentului privind formarea prețurilor de comercializare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 774/2016.

Decizia a fost luată în baza unei legi intrate în vigoare pe 17 mai anul trecut, care a modificat cadrul legal privind intervențiile statului asupra prețurilor.

Până la abrogare, regulamentul stabilea limite clare pentru adaosurile comerciale practicate în lanțul de distribuție. Astfel, produsele social importante puteau fi comercializate cu un adaos de maximum 20% aplicat la prețul de achiziție sau livrare, iar pentru pâine și colaci plafonul era limitat la 10%.

Pentru produsele social importante procesate în unitățile comerciale, regulamentul permitea un adaos comercial cumulativ de cel mult 40%, indiferent dacă produsele erau autohtone sau din import.

Lista produselor vizate includea mai multe alimente de bază consumate zilnic, printre care pâinea, laptele, chefirul, brânza de vaci, smântâna, untul, uleiul de floarea-soarelui, făina, orezul, hrișca, grișul, fulgii de ovăz, dar și preparatele pentru sugari și copii mici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#osmocehscu #plafonare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.