Panourile solare acaparează Moldova: 73% din energia verde vine din fotovoltaice

14 Mai 2026, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Mai 2026, 15:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova continuă să accelereze dezvoltarea energiei verzi. Doar în primele trei luni ale anului 2026 au fost instalate noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de aproape 59 MW, iar puterea totală instalată la nivel național a depășit pentru prima dată pragul de 1 GW, ajungând la 1 039,74 MW, anunță Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Cele mai multe instalații noi apărute în acest început de an sunt centralele fotovoltaice. Acestea au adăugat peste 51 MW în primul trimestru, în timp ce turbinele eoliene au crescut cu 6 MW, iar instalațiile pe biogaz – cu încă 1,32 MW.

Datele CNED arată că energia solară domină clar piața regenerabilelor din Republica Moldova. La sfârșitul lunii martie 2026, capacitatea totală a instalațiilor fotovoltaice a ajuns la 759,79 MW, ceea ce reprezintă 73% din întreaga capacitate verde instalată în țară. Energia eoliană ocupă locul doi, cu 254,72 MW sau 24% din total.

Capacitățile pe biogaz au ajuns la 8,48 MW, iar hidrocentralele însumează 16,75 MW, ambele tehnologii având împreună doar 3% din totalul energiei regenerabile instalate în Republica Moldova.

Creșterea este spectaculoasă comparativ cu anii precedenți. Dacă în 2018 Republica Moldova avea puțin peste 61 MW instalați din surse regenerabile, în mai puțin de opt ani capacitatea s-a majorat de aproape 17 ori, depășind acum 1 000 MW.

Autoritățile explică această evoluție prin extinderea mecanismelor de sprijin și interesul tot mai mare al populației și investitorilor pentru energia verde. La sfârșitul lunii martie 2026 erau înregistrați 9.220 de prosumatori – persoane sau companii care își produc propria energie și livrează surplusul în rețea.

Dintre aceștia, peste 5 000 utilizează sistemul de contorizare netă, iar alți peste 4 100 beneficiază de mecanismul de facturare netă. Împreună, acești prosumatori au instalat o capacitate de 206,14 MW, adică circa 20% din totalul capacităților regenerabile existente în țară.

În paralel, 157,34 MW au fost instalați prin mecanismul de sprijin „tarif fix”, iar alte 60 MW prin sistemul „preț fix”. Alte 33,24 MW provin din proiecte dezvoltate în baza vechii Legi privind energia regenerabilă.

În total, aproape jumătate din capacitățile regenerabile existente în Republica Moldova, circa 453 MW, au fost instalate prin mecanisme de sprijin oferite de stat.

Totodată, tot mai mulți producători aleg să vândă energia direct pe piața liberă, fără scheme de suport. Capacitatea totală a producătorilor activi pe piața liberă a ajuns la 583 MW, adică 56% din întreaga energie regenerabilă instalată în țară. Cea mai mare parte aparține centralelor fotovoltaice și parcurilor eoliene.

Specialiștii spun că această tendință arată că investițiile în energia regenerabilă au devenit profitabile și tot mai atractive pentru mediul de afaceri, în condițiile unui cadru de reglementare mai stabil și al costurilor ridicate la energia convențională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.