Panourile solare acaparează Moldova: 73% din energia verde vine din fotovoltaice

14 Mai 2026, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Mai 2026, 15:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova continuă să accelereze dezvoltarea energiei verzi. Doar în primele trei luni ale anului 2026 au fost instalate noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de aproape 59 MW, iar puterea totală instalată la nivel național a depășit pentru prima dată pragul de 1 GW, ajungând la 1 039,74 MW, anunță Centrul Național pentru Energie Durabilă.

Cele mai multe instalații noi apărute în acest început de an sunt centralele fotovoltaice. Acestea au adăugat peste 51 MW în primul trimestru, în timp ce turbinele eoliene au crescut cu 6 MW, iar instalațiile pe biogaz – cu încă 1,32 MW.

Datele CNED arată că energia solară domină clar piața regenerabilelor din Republica Moldova. La sfârșitul lunii martie 2026, capacitatea totală a instalațiilor fotovoltaice a ajuns la 759,79 MW, ceea ce reprezintă 73% din întreaga capacitate verde instalată în țară. Energia eoliană ocupă locul doi, cu 254,72 MW sau 24% din total.

Capacitățile pe biogaz au ajuns la 8,48 MW, iar hidrocentralele însumează 16,75 MW, ambele tehnologii având împreună doar 3% din totalul energiei regenerabile instalate în Republica Moldova.

Creșterea este spectaculoasă comparativ cu anii precedenți. Dacă în 2018 Republica Moldova avea puțin peste 61 MW instalați din surse regenerabile, în mai puțin de opt ani capacitatea s-a majorat de aproape 17 ori, depășind acum 1 000 MW.

Autoritățile explică această evoluție prin extinderea mecanismelor de sprijin și interesul tot mai mare al populației și investitorilor pentru energia verde. La sfârșitul lunii martie 2026 erau înregistrați 9.220 de prosumatori – persoane sau companii care își produc propria energie și livrează surplusul în rețea.

Dintre aceștia, peste 5 000 utilizează sistemul de contorizare netă, iar alți peste 4 100 beneficiază de mecanismul de facturare netă. Împreună, acești prosumatori au instalat o capacitate de 206,14 MW, adică circa 20% din totalul capacităților regenerabile existente în țară.

În paralel, 157,34 MW au fost instalați prin mecanismul de sprijin „tarif fix”, iar alte 60 MW prin sistemul „preț fix”. Alte 33,24 MW provin din proiecte dezvoltate în baza vechii Legi privind energia regenerabilă.

În total, aproape jumătate din capacitățile regenerabile existente în Republica Moldova, circa 453 MW, au fost instalate prin mecanisme de sprijin oferite de stat.

Totodată, tot mai mulți producători aleg să vândă energia direct pe piața liberă, fără scheme de suport. Capacitatea totală a producătorilor activi pe piața liberă a ajuns la 583 MW, adică 56% din întreaga energie regenerabilă instalată în țară. Cea mai mare parte aparține centralelor fotovoltaice și parcurilor eoliene.

Specialiștii spun că această tendință arată că investițiile în energia regenerabilă au devenit profitabile și tot mai atractive pentru mediul de afaceri, în condițiile unui cadru de reglementare mai stabil și al costurilor ridicate la energia convențională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Oct. 2026, 17:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 17:38 // Actual //  Ursu Victor

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă  reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.