Moldova riscă un nou val de scumpiri. BNM vede inflația peste limitele țintite

Banca Națională a Moldovei avertizează că inflația va accelera din nou în Republica Moldova în următoarele trimestre, pe fondul scumpirii energiei, carburanților și al efectelor războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor internaționale, potrivit „Raportului asupra inflației”.

În trimestrul II 2026 inflația este estimată la aproximativ 7,3%, în trimestrul III 2026 ar urma să atingă circa 8%, iar vârful este anticipat pentru trimestrul IV 2026 și începutul lui 2027, când inflația ar putea depăși 8,5%. Abia din trimestrul II 2027 rata anuală a inflației ar urma să revină în intervalul țintit de BNM.

Potrivit raportului, rata anuală a inflației a coborât la 4,85% în ianuarie 2026 și a revenit în intervalul țintit de BNM după disiparea efectului scumpirilor energetice din 2025. Totuși, în martie inflația a urcat din nou la 5,81%, în special din cauza majorării prețurilor la carburanți pe fundalul conflictului din Orientul Mijlociu.

BNM estimează că inflația va continua să crească pe parcursul anului 2026 și va depăși limita superioară a coridorului țintit pentru trei trimestre consecutive, urmând să revină în intervalul de variație abia din trimestrul II al anului 2027.

Raportul atrage atenția asupra impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra piețelor globale. BNM notează că închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat „un șoc energetic fără precedent”, iar prețul petrolului Brent a crescut cu 59% doar în luna martie, una dintre cele mai mari scumpiri din ultimele decenii.

În același timp, banca centrală avertizează că scumpirea energiei riscă să afecteze și prețurile alimentelor, inclusiv prin perturbarea pieței îngrășămintelor și creșterea costurilor logistice. În primele luni ale anului, cele mai mari presiuni inflaționiste la alimente au venit din partea legumelor de import, în special din Turcia.

Datele arată și unele evoluții paradoxale în economie. Deși inflația rămâne ridicată, cererea internă continuă să aibă un efect dezinflationist, semn că populația și companiile consumă și investesc prudent. BNM estimează că cererea agregată va rămâne slabă pe aproape întreaga perioadă de prognoză.

În contextul noilor riscuri, Comitetul executiv al BNM a majorat pe 7 mai rata de bază de la 5% la 6,5% anual, încercând să tempereze presiunile inflaționiste și efectele de runda a doua generate de șocurile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.