Munți de bani stau pe loc! Aproape 56 de miliarde de lei zac în conturi fără dobândă

Depozitele din băncile Republicii Moldova au depășit pragul de 147,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii aprilie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Economiile populației continuă să reprezinte principalul motor al creșterii, persoanele fizice deținând aproape 91,1 miliarde de lei în conturi și depozite.

Datele BNM arată că depozitele totale în sistemul bancar au ajuns la aproximativ 147,57 miliarde de lei, dintre care circa 97,24 miliarde de lei sunt în moneda națională, iar alte 50,33 miliarde de lei – în valută străină.

Populația rămâne cel mai mare deponent al băncilor, cu depozite totale de aproximativ 91,1 miliarde de lei. Din această sumă, peste 57,8 miliarde de lei sunt păstrate în lei moldovenești, iar aproximativ 33,2 miliarde de lei în valută.

Totodată, companiile și alte persoane juridice dețin în bănci aproximativ 56,47 miliarde de lei, dintre care 39,38 miliarde de lei în lei și 17,09 miliarde de lei în valută.

Cea mai mare parte a economiilor este păstrată în depozite la termen cu dobândă, care însumează peste 58,7 miliarde de lei, ceea ce sugerează că deponenții continuă să prefere instrumentele care oferă venituri din dobânzi.

Liderul pieței după volumul depozitelor este Moldova-Agroindbank, cu aproape 54,7 miliarde de lei atrași de la clienți. Pe locul doi se află Moldindconbank, cu aproximativ 35,7 miliarde de lei, iar Victoriabank ocupă poziția a treia, cu aproape 22 miliarde de lei.

Datele mai arată că depozitele la vedere, fără dobândă, rămân ridicate, depășind 55,8 miliarde de lei, ceea ce indică faptul că o parte importantă din bani este păstrată pentru cheltuieli și operațiuni curente, nu pentru economisire pe termen lung.

#depozite #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.