Cine domină piața. Două bănci au înghițit peste 70% din profitul sectorului

Băncile din Republica Moldova au obținut un profit cumulat de peste 1,55 miliarde de lei, în creștere cu 204,4 milioane de lei față de perioada similară a anului trecut, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Avansul este de aproximativ 15,1%, după ce anul trecut sectorul bancar raporta un profit de 1,35 miliarde de lei.

Creșterea a fost susținută în special de veniturile din dobânzi, care au urcat cu peste 814 milioane de lei, de la 3,31 miliarde la 4,13 miliarde de lei. Totuși, au crescut și cheltuielile cu dobânzile, cu circa 303 milioane de lei, până la 1,12 miliarde de lei.

Veniturile totale nete din exploatare ale sectorului bancar au ajuns la 3,81 miliarde de lei, cu 429 milioane de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Băncile au câștigat mai mult și din diferențele de curs valutar: 670,6 milioane de lei, față de 644,3 milioane de lei anterior.

Cele mai mari profituri au fost raportate de Moldova-Agroindbank – 606,5 milioane de lei, în creștere cu 82 milioane de lei, și Moldindconbank – 507,9 milioane de lei, plus aproape 54 milioane de lei. Împreună, cele două bănci au generat peste 71% din profitul întregului sector.

Victoriabank a avut un profit de 191,7 milioane de lei, cu aproape 59 milioane de lei mai mult decât anul trecut. OTP Bank a raportat 155,2 milioane de lei, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut.

Singura bancă trecută pe pierdere este EuroCreditBank, cu un rezultat negativ de circa 676 mii de lei, după ce anul trecut raporta profit de 2,26 milioane de lei.

În același timp, costurile administrative ale băncilor au crescut cu aproape 159 milioane de lei, până la 1,66 miliarde de lei, iar cheltuielile cu personalul au depășit 1,3 miliarde de lei.

#bănci #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.