Cine domină piața. Două bănci au înghițit peste 70% din profitul sectorului

Băncile din Republica Moldova au obținut un profit cumulat de peste 1,55 miliarde de lei, în creștere cu 204,4 milioane de lei față de perioada similară a anului trecut, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Avansul este de aproximativ 15,1%, după ce anul trecut sectorul bancar raporta un profit de 1,35 miliarde de lei.

Creșterea a fost susținută în special de veniturile din dobânzi, care au urcat cu peste 814 milioane de lei, de la 3,31 miliarde la 4,13 miliarde de lei. Totuși, au crescut și cheltuielile cu dobânzile, cu circa 303 milioane de lei, până la 1,12 miliarde de lei.

Veniturile totale nete din exploatare ale sectorului bancar au ajuns la 3,81 miliarde de lei, cu 429 milioane de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Băncile au câștigat mai mult și din diferențele de curs valutar: 670,6 milioane de lei, față de 644,3 milioane de lei anterior.

Cele mai mari profituri au fost raportate de Moldova-Agroindbank – 606,5 milioane de lei, în creștere cu 82 milioane de lei, și Moldindconbank – 507,9 milioane de lei, plus aproape 54 milioane de lei. Împreună, cele două bănci au generat peste 71% din profitul întregului sector.

Victoriabank a avut un profit de 191,7 milioane de lei, cu aproape 59 milioane de lei mai mult decât anul trecut. OTP Bank a raportat 155,2 milioane de lei, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut.

Singura bancă trecută pe pierdere este EuroCreditBank, cu un rezultat negativ de circa 676 mii de lei, după ce anul trecut raporta profit de 2,26 milioane de lei.

În același timp, costurile administrative ale băncilor au crescut cu aproape 159 milioane de lei, până la 1,66 miliarde de lei, iar cheltuielile cu personalul au depășit 1,3 miliarde de lei.

#bănci #bani #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.