„Noroc de prieteni!”: Procurorii cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude

Fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru 2020 că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

Reporterii portalului Anticoruptie.md au radiografiat declarațiile de avere ale tuturor procurorilor din țară și au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 care activează astăzi în structurile Procuraturii au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro.

Procurorul cu imobil de milioane, „moștenit de la părinți”

Procurorul pentru misiuni speciale, Viorel Radețchi, a raportat cota parte de ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, evaluat la 143 de mii de lei și dintr-o casă de 369,6 metri pătrați, estimată la 1,3 milioane de lei. Bunurile au fost trecute în declarația de avere după semnarea unui contract de partaj al masei succesoriale. Este vorba despre o casă luxoasă, construită în stil rustic, amplasată în satul Stăuceni din suburbia Capitalei. Imobilul a fost procurat în ianuarie 2012 de către tatăl procurorului, Ion Radețchi. Presa a scris despre casa din Stăuceni a procurorului Radețchi încă în 2011, când el conducea Procuratura Anticorupție. Atunci, acuzatorul a negat că această vilă i-ar aparţine lui sau cuiva din rudele sale.

„Casa mi-a fost dată în folosință de părinți, iar după decesul tatălui mi-a revenit jumătate de casă și jumătate i-a rămas mamei. Părinții mei și ai soției muncesc 20 de ani peste hotare”, a punctat omul legii.

A uitat să declare firma fondată de soț

Procurora municipiului Chișinău, Ludmila Railean, a primit în 2020 o donație de 20.000 de lei de la o rudă apropiată. De asemenea, în ianuarie curent soțul său, Arcadii Railean, a devenit beneficiarul unui apartament de 76,6 metri pătrați amplasat în sectorul Telecentru al Capitalei. Locuința i-a fost donată de părinții săi, Gheorghe și Valentina Railean. Imobilul are o valoare cadastrală de 273 de mii de lei și este singura locuință raportată de acuzatoarea Railean. Precizăm că soțul Ludmilei Railean este co-fondatorul companiei La Riviere SRL, specializată în transporturi. Cota de participare de 50% în capitalul companiei respective însă nu figurează în declarația de avere și interese personale a procurorei. Ea a refuzat să ofere vreun comentariu în legătură cu averea declarată.

„Nu ofer informații prin telefon, neștiind persoana care mă sună și neavând un temei în baza căruia să ofer declarații. Toată infromația este plasată pe site-ul oficial și alte informații nu vă pot da. Să vă adresați oficial unde doriți dvs. Mă scuzați, sunt ocupată”, ne-a spus Ludmila Railean și a închis.

Procurorul care a depus declarații împotriva lui Viorel Morari s-a ales cu automobil cadou

Procurorul municipiului Chișinău, Mircea Ciobanu, care a dat declarații în dosarul intentat fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, s-a căpătuit la începutul anului curent cu un automobil de marcă Hyundai Palisade, scos de pe conveier în 2019. Cadoul în valoare de 250.000 de lei vine de la tatăl procurorului, Ion Ciobanu. Pe piața auto un astfel de autoturism costă de trei ori mai scump. În funcție de dotări și starea în care se află automobilul, prețul acesta variază între 31 și 35 de mii de euro.

Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md să ofere un comentariu, procurorul ne-a sugerat să cerem prețurile de la distribuitorul oficial Hyundai în Republica Moldova.

Precizăm că Mircea Ciobanu a activat timp de șase ani, până în iunie 2016, în funcția de procuror în cadrul Direcției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale. Ulterior, a fost transferat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. În aprilie 2018, Ciobanu pleacă din proprie dorință de la Procuratura Anticorupție, fiind angajat în Procuratura municipiului Chișinău.

Bani, terenuri și case de locuit cu acareturi

Ion Bernaz de la Procuratura Rezina a raportat în declarația de avere și interese personale pentru anul trecut o casă de 109,4 metri pătrați și terenul de șapte ari pe care este amplasată. Imobilul, evaluat la 86 de mii de lei, i-a fost donat soției sale de către mama ei, Ludmila Gherasimenco, care este specialist principal în cadrul Direcției învățământ, tineret și sport a Consiliului Raional Rezina. Și Lilia Mîțu de la Procuratura Florești s-u bucurat de un an prosper.

În 2020 părinții soțului ei i-au donat mai multe imobile. Este vorba despre un spațiu comercial de 84,4 metri pătrați și cota de ½ din alte patru imobile – o casă de 191,2 metri pătrați, un garaj de 38,1 metri pătrați și alte două construcții, de 60, respectiv 81,7 metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor dăruite de socrii Liliei Mîțu se cifrează la peste 841 de mii de lei.

Investigația integrală poate fi citită AICI.

#declarații de avere #investigatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.