„Noroc de prieteni!”: Procurorii cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude

Fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru 2020 că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

Reporterii portalului Anticoruptie.md au radiografiat declarațiile de avere ale tuturor procurorilor din țară și au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 care activează astăzi în structurile Procuraturii au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro.

Procurorul cu imobil de milioane, „moștenit de la părinți”

Procurorul pentru misiuni speciale, Viorel Radețchi, a raportat cota parte de ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, evaluat la 143 de mii de lei și dintr-o casă de 369,6 metri pătrați, estimată la 1,3 milioane de lei. Bunurile au fost trecute în declarația de avere după semnarea unui contract de partaj al masei succesoriale. Este vorba despre o casă luxoasă, construită în stil rustic, amplasată în satul Stăuceni din suburbia Capitalei. Imobilul a fost procurat în ianuarie 2012 de către tatăl procurorului, Ion Radețchi. Presa a scris despre casa din Stăuceni a procurorului Radețchi încă în 2011, când el conducea Procuratura Anticorupție. Atunci, acuzatorul a negat că această vilă i-ar aparţine lui sau cuiva din rudele sale.

„Casa mi-a fost dată în folosință de părinți, iar după decesul tatălui mi-a revenit jumătate de casă și jumătate i-a rămas mamei. Părinții mei și ai soției muncesc 20 de ani peste hotare”, a punctat omul legii.

A uitat să declare firma fondată de soț

Procurora municipiului Chișinău, Ludmila Railean, a primit în 2020 o donație de 20.000 de lei de la o rudă apropiată. De asemenea, în ianuarie curent soțul său, Arcadii Railean, a devenit beneficiarul unui apartament de 76,6 metri pătrați amplasat în sectorul Telecentru al Capitalei. Locuința i-a fost donată de părinții săi, Gheorghe și Valentina Railean. Imobilul are o valoare cadastrală de 273 de mii de lei și este singura locuință raportată de acuzatoarea Railean. Precizăm că soțul Ludmilei Railean este co-fondatorul companiei La Riviere SRL, specializată în transporturi. Cota de participare de 50% în capitalul companiei respective însă nu figurează în declarația de avere și interese personale a procurorei. Ea a refuzat să ofere vreun comentariu în legătură cu averea declarată.

„Nu ofer informații prin telefon, neștiind persoana care mă sună și neavând un temei în baza căruia să ofer declarații. Toată infromația este plasată pe site-ul oficial și alte informații nu vă pot da. Să vă adresați oficial unde doriți dvs. Mă scuzați, sunt ocupată”, ne-a spus Ludmila Railean și a închis.

Procurorul care a depus declarații împotriva lui Viorel Morari s-a ales cu automobil cadou

Procurorul municipiului Chișinău, Mircea Ciobanu, care a dat declarații în dosarul intentat fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, s-a căpătuit la începutul anului curent cu un automobil de marcă Hyundai Palisade, scos de pe conveier în 2019. Cadoul în valoare de 250.000 de lei vine de la tatăl procurorului, Ion Ciobanu. Pe piața auto un astfel de autoturism costă de trei ori mai scump. În funcție de dotări și starea în care se află automobilul, prețul acesta variază între 31 și 35 de mii de euro.

Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md să ofere un comentariu, procurorul ne-a sugerat să cerem prețurile de la distribuitorul oficial Hyundai în Republica Moldova.

Precizăm că Mircea Ciobanu a activat timp de șase ani, până în iunie 2016, în funcția de procuror în cadrul Direcției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale. Ulterior, a fost transferat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. În aprilie 2018, Ciobanu pleacă din proprie dorință de la Procuratura Anticorupție, fiind angajat în Procuratura municipiului Chișinău.

Bani, terenuri și case de locuit cu acareturi

Ion Bernaz de la Procuratura Rezina a raportat în declarația de avere și interese personale pentru anul trecut o casă de 109,4 metri pătrați și terenul de șapte ari pe care este amplasată. Imobilul, evaluat la 86 de mii de lei, i-a fost donat soției sale de către mama ei, Ludmila Gherasimenco, care este specialist principal în cadrul Direcției învățământ, tineret și sport a Consiliului Raional Rezina. Și Lilia Mîțu de la Procuratura Florești s-u bucurat de un an prosper.

În 2020 părinții soțului ei i-au donat mai multe imobile. Este vorba despre un spațiu comercial de 84,4 metri pătrați și cota de ½ din alte patru imobile – o casă de 191,2 metri pătrați, un garaj de 38,1 metri pătrați și alte două construcții, de 60, respectiv 81,7 metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor dăruite de socrii Liliei Mîțu se cifrează la peste 841 de mii de lei.

Investigația integrală poate fi citită AICI.

#declarații de avere #investigatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.