Alarmă socială! Un moldovean din trei trăiește sub pragul sărăciei

Rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 33,6% în anul 2024, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din populație a avut cheltuieli de consum sub pragul minim necesar pentru acoperirea necesităților de bază, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Conform metodologiei BNS, pragul sărăciei absolute este format din două componente – alimentară și nealimentară – și este calculat în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), fiind ajustat anual cu indicele prețurilor de consum.

În 2024, pragul sărăciei absolute a ajuns la 3.493,3 lei pe persoană pe lună, în creștere cu peste 1.300 de lei față de anul 2020, când acesta era de 2.095,1 lei. Comparativ cu 2014, pragul s-a majorat de peste două ori, de la 1.558,6 lei.

Datele mai arată că rata sărăciei extreme care reflectă ponderea persoanelor ale căror cheltuieli de consum nu asigură nici măcar necesarul pentru supraviețuire fizică a constituit 15,4% în 2024.

BNS precizează că rata sărăciei absolute reprezintă proporția populației ale cărei cheltuieli de consum sunt inferioare pragului stabilit al sărăciei, în timp ce rata sărăciei extreme măsoară populația cu un nivel al consumului sub pragul sărăciei extreme.

#saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile mici și mijlocii ar urma să primească sprijin financiar pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei, printr-un program de granturi finanțat prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la ONE TV.

„Consiliul Concurenței a emis o decizie privind programul de granturi care urmează să fie finanțat prin ODA pentru IMM-urile care doresc să-și instaleze sisteme de stocare”, a declarat Junghietu.

Sprijinul urmărește consolidarea autonomiei energetice a companiilor. Pentru întreprinderile care au panouri fotovoltaice, bateriile permit folosirea unei cantități mai mari din energia proprie și reducerea consumului din rețea.

„Când sunt zile însorite, energia respectivă poate fi stocată în sistemele de stocare și utilizată în orele de vârf, în orele de seară, când e nevoie de mai multă energie”, a explicat ministrul.

Ministrul nu a precizat valoarea granturilor, contribuția proprie pe care ar trebui să o asigure beneficiarii sau data de la care întreprinderile vor putea depune cereri.

Junghietu a menționat și alte facilități pentru investițiile în acest domeniu. El a amintit că taxa de import pentru bateriile destinate proiectelor de stocare a fost redusă de la 5% la zero pentru următorii doi ani. În paralel, autoritățile discută modificări privind mecanismul TVA, pentru a diminua capitalul blocat al investitorilor.

Republica Moldova dispune, potrivit estimărilor prezentate în interviu, de aproximativ 240–250 MWh de capacități de stocare, instalate de investitori privați. Până la sfârșitul anului, acestea ar putea ajunge la 300–350 MWh.

#baterii de stocare a energiei #Granturi