Alarmă socială! Un moldovean din trei trăiește sub pragul sărăciei

Rata sărăciei absolute în Republica Moldova a constituit 33,6% în anul 2024, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din populație a avut cheltuieli de consum sub pragul minim necesar pentru acoperirea necesităților de bază, potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Conform metodologiei BNS, pragul sărăciei absolute este format din două componente – alimentară și nealimentară – și este calculat în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), fiind ajustat anual cu indicele prețurilor de consum.

În 2024, pragul sărăciei absolute a ajuns la 3.493,3 lei pe persoană pe lună, în creștere cu peste 1.300 de lei față de anul 2020, când acesta era de 2.095,1 lei. Comparativ cu 2014, pragul s-a majorat de peste două ori, de la 1.558,6 lei.

Datele mai arată că rata sărăciei extreme care reflectă ponderea persoanelor ale căror cheltuieli de consum nu asigură nici măcar necesarul pentru supraviețuire fizică a constituit 15,4% în 2024.

BNS precizează că rata sărăciei absolute reprezintă proporția populației ale cărei cheltuieli de consum sunt inferioare pragului stabilit al sărăciei, în timp ce rata sărăciei extreme măsoară populația cu un nivel al consumului sub pragul sărăciei extreme.

#saracie #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a reacționat la dezvăluirile fostului secretar de stat al Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu. Într-un comentariu la postarea de pe Facebook, acesta a criticat modul în care aceasta susține că a fost înlăturată din funcție și că în locul acesteia ar urma să vină Carolina Novac.

Tănase afirmă că episodul în care Pereteatcu spune că i-au fost prezentate simultan o cerere de demisie și un ordin de eliberare din funcție „spune totul despre felul în care unii înțeleg legalitatea în administrația publică”.

„Demisia este un act unilateral de voință al salariatului. Eliberarea din funcție este un act al angajatorului, care trebuie să-și asume răspunderea pentru decizia luată și pentru temeiul ei legal. Cele două nu pot coexista”, a scris fostul magistrat.

Alexandru Tănase susține că s-ar îndoi că această practică ar fi fost inițiativa funcționarilor din Cancelaria de Stat, apreciind că este „mai degrabă de presupus” că aceștia au executat instrucțiuni primite din altă parte.

Totodată, fostul președinte al Curții Constituționale afirmă că scopul ar fi fost eliberarea postului pentru numirea actualului secretar de stat Carolina Novac.

În încheiere, Tănase califică situația drept un exemplu relevant pentru modul în care funcționează statul de drept în Republica Moldova.

Fostul secretar de stat al Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, susține că a fost înlăturată din funcție din motive politice, deși nu i-au fost reproșate probleme de integritate sau deficiențe profesionale. Într-o postare publicată pe Facebook, aceasta afirmă că ministrul Energiei i-ar fi spus că „liderii de partid au insistat” asupra plecării sale și ar fi invocat inclusiv numele președintelui PAS, Igor Grosu.