Inflația lovește Rusia până în pahar. Vodca a explodat la preț

31 Mai 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mai 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Vodca se scumpește accelerat în Rusia, însă consumul continuă să crească. De la începutul anului și până la 18 mai, prețul mediu de vânzare cu amănuntul al băuturii a crescut cu 12,2%, iar comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut scumpirea a ajuns la aproape 15%, a declarat pentru TASS directorul executiv al asociației „Rusprodsoiuz”, Dmitri Vostrikov.

Potrivit acestuia, principalul factor care a dus la majorarea prețurilor este creșterea accizelor la băuturile alcoolice. În plus, producătorii sunt afectați de scumpirea materiilor prime, energiei electrice, transportului și componentelor utilizate în procesul de producție.

De la 1 ianuarie 2026, acciza pentru băuturile cu o concentrație de alcool de peste 18 grade a fost majorată de la 740 la 824 de ruble pentru un litru de alcool etilic pur. Totodată, autoritățile au ridicat prețul minim de vânzare al unei sticle de 0,5 litri de vodcă la 409 ruble.

Datele Rosstat arată că, în aprilie 2026, un litru de vodcă costa în medie 967 de ruble, cu 15,2% mai mult decât în urmă cu un an. Publicația Kommersant a remarcat anterior că vodca a înregistrat cel mai rapid ritm de scumpire dintre toate categoriile de produse monitorizate de serviciul federal de statistică.

În pofida majorărilor de preț, consumul continuă să crească. Potrivit agenției ruse de reglementare a pieței alcoolului, vânzările de vodcă au urcat în aprilie cu aproape 3%, până la 5,97 milioane de decalitre.

Experții din industrie explică fenomenul prin faptul că, deși vodca s-a scumpit semnificativ, aceasta rămâne mai ieftină decât alte băuturi spirtoase. În condițiile în care populația încearcă să reducă cheltuielile, mulți consumatori renunță la alte tipuri de alcool și aleg vodca ca alternativă mai accesibilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.