CET-Nord explică trecerea de la profit la pierdere în 2025

31 Mai 2026, 11:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Mai 2026, 11:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

CET-Nord explică pierderea de 38 de milioane de lei din 2025 prin costurile nerecuperate prin tarifele reglementate și susține că situația financiară reală a întreprinderii este mai bună decât cea reflectată în rapoartele contabile.

Potrivit unui răspuns oferit de companie pentru BANI.MD, rezultatul negativ înregistrat anul trecut a fost cauzat în principal de creșterea costurilor la gazele naturale și de mecanismul de reglementare tarifară, care nu a permis recuperarea integrală a cheltuielilor suportate. CET-Nord afirmă că a acumulat un deficit tarifar total de 45,6 milioane de lei, format din 18,5 milioane de lei aferente producerii energiei electrice și 27,1 milioane de lei aferente furnizării energiei termice.

Reprezentanții întreprinderii susțin că, dacă aceste costuri ar fi fost incluse și recuperate integral prin tarife, compania ar fi înregistrat un rezultat financiar pozitiv în 2025.

Datele prezentate de CET-Nord arată și o diminuare semnificativă a disponibilităților bănești, de la aproape 70 milioane de lei la sfârșitul anului 2024 la 20,3 milioane de lei la finele anului trecut. Compania afirmă însă că nu există riscuri pentru activitatea curentă sau pentru pregătirea sezonului rece și că deficitul tarifar urmează să fie recuperat în 2026 prin mecanismele de reglementare aplicate de ANRE.

Potrivit întreprinderii, aproximativ 80% din costul de producere a energiei electrice și termice este reprezentat de gazele naturale, ceea ce face ca evoluția prețurilor la gaze să influențeze direct și semnificativ rezultatele financiare. CET-Nord susține că salariile nu au constituit principalul factor de presiune asupra costurilor, acestea fiind plafonate conform legislației aplicabile întreprinderilor din sectorul energetic.

Compania mai precizează că, începând cu 1 aprilie 2026, achiziționează gaze naturale de pe piața liberă, la prețuri nereglementate, iar eventualele ajustări de tarife vor depinde în principal de evoluția costurilor la gaze și de prevederile metodologiei ANRE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 14:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 14:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!