Cele mai bune companii din Moldova au fost premiate la Gala Businessului Moldovenesc

Cele mai performante companii și instituții de învățământ superior din Republica Moldova au fost premiate în cadrul Galei Businessului Moldovenesc, organizată de Camera de Comerț și Industrie la Castel Mimi, în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi.

La cea de-a XXIII-a ediție a evenimentului, aproximativ 50 de companii și instituții au fost distinse cu trofeul „Zeița calității”, iar peste 100 de întreprinderi au fost premiate în cadrul concursului „Marca comercială a anului 2025”.

Potrivit organizatorilor, la competiție s-au înscris circa 500 de companii active atât pe piața internă, cât și pe cea externă. În urma procesului de evaluare, realizat cu participarea antreprenorilor, consumatorilor și experților în domeniul calității și proprietății intelectuale, au fost selectate 200 de companii finaliste.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a declarat că interesul pentru concursurile dedicate mediului de afaceri este în continuă creștere. Potrivit acestuia, aproximativ 30% dintre participanții din acest an sunt companii noi, iar numărul total al participanților a crescut cu 15% față de edițiile precedente.

Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a apreciat contribuția mediului de afaceri la dezvoltarea economiei naționale, subliniind orientarea companiilor moldovenești spre standarde internaționale și produse de calitate.

La rândul său, vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a menționat că performanțele antreprenorilor autohtoni contribuie la consolidarea imaginii Republicii Moldova peste hotare.

Printre laureații concursului „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor”, la categoria prestări servicii, se numără Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Evenimentul a reunit peste 300 de participanți, inclusiv reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri, partenerilor de dezvoltare, corpului diplomatic și societății civile.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.