Cele mai bune companii din Moldova au fost premiate la Gala Businessului Moldovenesc

Cele mai performante companii și instituții de învățământ superior din Republica Moldova au fost premiate în cadrul Galei Businessului Moldovenesc, organizată de Camera de Comerț și Industrie la Castel Mimi, în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi.

La cea de-a XXIII-a ediție a evenimentului, aproximativ 50 de companii și instituții au fost distinse cu trofeul „Zeița calității”, iar peste 100 de întreprinderi au fost premiate în cadrul concursului „Marca comercială a anului 2025”.

Potrivit organizatorilor, la competiție s-au înscris circa 500 de companii active atât pe piața internă, cât și pe cea externă. În urma procesului de evaluare, realizat cu participarea antreprenorilor, consumatorilor și experților în domeniul calității și proprietății intelectuale, au fost selectate 200 de companii finaliste.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea, a declarat că interesul pentru concursurile dedicate mediului de afaceri este în continuă creștere. Potrivit acestuia, aproximativ 30% dintre participanții din acest an sunt companii noi, iar numărul total al participanților a crescut cu 15% față de edițiile precedente.

Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a apreciat contribuția mediului de afaceri la dezvoltarea economiei naționale, subliniind orientarea companiilor moldovenești spre standarde internaționale și produse de calitate.

La rândul său, vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a menționat că performanțele antreprenorilor autohtoni contribuie la consolidarea imaginii Republicii Moldova peste hotare.

Printre laureații concursului „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor”, la categoria prestări servicii, se numără Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice din Moldova și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Evenimentul a reunit peste 300 de participanți, inclusiv reprezentanți ai autorităților, ai mediului de afaceri, partenerilor de dezvoltare, corpului diplomatic și societății civile.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.