Prăpastie salarială în Moldova. Cine sunt moldovenii care câștigă aproape 40 mii de lei pe lună

02 Iun. 2026, 14:28
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Iun. 2026, 14:28 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 16 mii de lei în primul trimestru al anului 2026, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică.

După ajustarea cu inflația, câștigul salarial real a crescut cu 4,3%, ceea ce înseamnă că veniturile angajaților au avansat mai rapid decât prețurile de consum. Totodată, față de ultimul trimestru din 2025, salariul mediu a fost mai mic cu 2,3%.

Datele relevă însă diferențe între sectoarele economiei. Cel mai bine plătiți angajați rămân cei din domeniul informațiilor și comunicațiilor, unde salariul mediu a ajuns la 39,3 mii de lei pe lună. Astfel, un specialist IT câștigă de aproape 2,5 ori mai mult decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locurile următoare se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 28,2 mii de lei, și domeniul energetic, unde salariul mediu a constituit 22,6 mii de lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu un salariu mediu de doar 10,2 mii de lei. Salarii reduse au fost înregistrate și în sectorul HoReCa, unde angajații au câștigat în medie 11,3 mii de lei pe lună, precum și în domeniul artei, recreerii și agrementului, cu 12 mii de lei.

O altă tendință pozitivă este creșterea numărului de angajați. În primul trimestru al anului, numărul mediu al salariaților din sectorul real și din instituțiile bugetare a fost cu 1,7% mai mare decât în perioada similară din 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!