Dell declară război Apple! Lansează un rival pentru MacBook la doar 699 de dolari

Compania Dell Technologies a prezentat noul laptop XPS 13, cel mai accesibil model din gama sa, într-o încercare de a concura direct cu noul MacBook Neo lansat de Apple pe segmentul studenților și al tinerilor profesioniști, notează REUTERS.

Noul XPS 13 va avea un preț de pornire de 699 de dolari, iar în perioada campaniei de revenire la școală va fi disponibil pentru studenții cu vârsta de peste 16 ani la un preț redus de 599 de dolari.

Dell susține că laptopul oferă o experiență superioară comparativ cu MacBook Neo, mizând pe o greutate mai redusă și un ecran mai mare. Potrivit companiei, XPS 13 va fi cel mai subțire și mai ușor laptop din portofoliul său, cântărind cu aproximativ 230 de grame mai puțin decât rivalul de la Apple.

Lansarea vine la câteva luni după ce Apple a introdus gama MacBook Neo, cu prețuri începând de la 599 de dolari și 500 de dolari pentru studenți. Noul produs al companiei americane a contribuit la creșterea vânzărilor Apple în trimestrul al doilea al anului fiscal.

Directorul operațional al Dell, Jeff Clarke, a recunoscut că Apple a identificat corect potențialul pieței dispozitivelor accesibile și a declarat că studenții și consumatorii merită opțiuni mai performante la prețuri accesibile.

Prin lansarea noului XPS 13, Dell încearcă să-și extindă prezența pe toate segmentele pieței PC-urilor, într-un context în care producătorii se confruntă cu majorarea costurilor cipurilor de memorie și cu perspective de încetinire a vânzărilor în a doua jumătate a anului.

Modelul echipat cu procesoare Intel Core Series 3 va fi disponibil în curând, iar versiunea cu procesoare Intel Core Ultra Series 3 este așteptată în această vară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dell #leptop #aple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.