România nu exclude amânarea construcției liniei electrice Suceava–Bălți până după 2030

04 Iun. 2026, 12:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Iun. 2026, 12:17 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania românească Transelectrica avertizează că linia electrică de 400 kV Suceava–Bălți, unul dintre cele mai importante proiecte energetice dintre România și Republica Moldova, ar putea avea întârzieri serioase. Informația apare în noul „Studiu de adecvanță SEN 2027–2035”, elaborat de operatorul sistemului energetic din România.

Deși autoritățile de la Chișinău declară că LEA 400 kV Suceava–Bălți va fi pusă în funcțiune în 2027, studiul realizat de Transelectrica nu indică acest termen în niciunul dintre scenariile analizate pentru acest an. Totodată, în document se precizează că analizele pentru etapa 2030 au fost realizate inclusiv în scenariul în care anumite proiecte majore de infrastructură nu vor fi finalizate la timp. Printre acestea este menționată direct și linia LEA 400 kV Suceava–Bălți, alături de proiectul Gădălin–Suceava.

Proiectul apare însă în lista investițiilor strategice planificate pentru etapa 2035. Acesta presupune construcția unei noi linii electrice aeriene de 400 kV între Suceava și Bălți, dar și dezvoltarea unei stații electrice noi la Botoșani, echipată cu un transformator de 250 MVA, care va fi conectată direct la interconexiunea energetică cu Republica Moldova.

Miza proiectului este una importantă pentru securitatea energetică a regiunii. Potrivit datelor incluse în raport, capacitatea estimată de schimb energetic dintre România și Republica Moldova este de 500 MW pe fiecare sens în anii 2027 și 2030, iar după realizarea noii infrastructuri aceasta ar urma să crească la 850 MW până în 2035.

Noua interconexiune ar permite Republicii Moldova să importe volume mai mari de energie din România și din piața europeană, iar România să exporte mai mult curent electric spre est. În același studiu, Transelectrica estimează că România ar putea deveni exportator net de energie până în 2035, cu un excedent anual de aproximativ 3,2 TWh.

Linia Bălți–Suceava va avea o lungime estimativă de aproximativ 48 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Râșcani și municipiul Bălți. Aceasta va porni de la Stația Electrică Bălți și va ajunge până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice din România. Potrivit autorităților de la Chișinău, lucrările de construcție ar urma să înceapă în acest an și să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Oct. 2026, 17:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
01 Oct. 2026, 17:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Statele Unite au prelungit până la 30 octombrie 2026 autorizația care permite companiei petroliere sârbe Naftna Industrija Srbije (NIS) să continue operațiunile în pofida sancțiunilor americane impuse din cauza participației ruse. Decizia Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) vine în timp ce Ungaria și Rusia încearcă să finalizeze transferul participației majoritare din NIS către grupul energetic MOL.

NIS este controlată în prezent majoritar de entități rusești. Gazprom Neft deține aproximativ 44,85%, iar încă 11,3% este deținut de o companie administrată de Gazprom Capital. Statul sârb are aproape 29,9% din acțiuni, iar restul aparține acționarilor minoritari și angajaților.

Derogarea este importantă pentru piața petrolieră a Serbiei, deoarece NIS operează singura rafinărie a țării, la Pančevo, și furnizează o mare parte din necesarul de produse petroliere al pieței interne. Potrivit Reuters, compania poate acoperi până la 80% din necesarul de petrol al Serbiei.

În paralel, continuă procesul de vânzare a participației ruse către compania ungară MOL. Cele două părți au ajuns la un acord privind achiziția pachetului de 56,15% din NIS, însă tranzacția mai are nevoie de aprobări, inclusiv din partea autorităților americane. Serbia și MOL au semnat deja un acord privind viitoarea guvernanță a companiei.

Potrivit autorităților sârbe, statul intenționează să-și majoreze ulterior participația cu încă 5 puncte procentuale, iar compania petrolieră din Emiratele Arabe Unite ADNOC ar putea deveni, de asemenea, partener în tranzacție.

NIS are aproximativ 13 500 de angajați și operează o rețea de peste 400 de benzinării în Serbia și în alte state din regiune. Rafinăria de la Pančevo este una dintre infrastructurile-cheie pentru aprovizionarea cu carburanți a Serbiei.