560.000 de euro din buzunarul moldovenilor după o hotărâre pronunțată de completul Domnicăi Manole

04 Iun. 2026, 12:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Iun. 2026, 12:25 // Actual //  Ursu Victor

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că instanțele din Republica Moldova au pronunțat o decizie insuficient motivată într-un litigiu comercial și a obligat statul să achite despăgubiri de 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL sau echivalentul a 11 milioane de lei.

Potrivit hotărârii CEDO, pronunțată în cauza „Seksimp Group SRL contra Republicii Moldova”, instanțele naționale nu au oferit răspunsuri la argumentele esențiale prezentate de companie și nu au asigurat un cadru eficient pentru apărarea drepturilor acesteia.

Cazul vizează un litigiu comercial soluționat inițial de instanțele moldovenești, în urma căruia compania a fost obligată să achite despăgubiri unei alte firme. Ulterior, bunurile companiei au fost scoase la licitație și vândute în cadrul procedurilor de executare.

În hotărârea sa anterioară din 15 mai 2025, CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la respectarea proprietății, reținând că instanțele naționale nu au examinat corespunzător argumentele reclamantei și nu au oferit o motivare adecvată a deciziilor adoptate.

Potrivit informațiilor publice, una dintre instanțele care a examinat cauza a fost Curtea de Apel Chișinău, unde făcea parte din complet judecătoarea Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

În cea mai recentă hotărâre, comunicată la 4 iunie 2026, CEDO a analizat cererea de despăgubiri și a decis acordarea sumei de 560.000 de euro cu titlu de prejudiciu material, respingând restul pretențiilor formulate de companie. Judecătorii europeni au reținut că bunurile firmei au fost valorificate la un preț semnificativ mai mic decât valoarea lor de piață și că statul nu și-a îndeplinit obligația de a asigura protecția efectivă a drepturilor patrimoniale ale reclamantei.

Hotărârea este definitivă și obligă Republica Moldova să achite despăgubirile stabilite de instanța europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Iul. 2026, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2026, 13:58 // Actual //  bani.md

În proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 se propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiuri dăunătoare sau activități poluante”. Lista include băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice, scrie infotag.md.

Ministerul Finanțelor explică această propunere simplu: obiectivul este majorarea veniturilor la buget, uniformizarea regimului fiscal și limitarea consumului de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător.

Din această perspectivă, Republica Moldova urmează direcția adoptată deja de numeroase state membre ale Uniunii Europene. Accize pentru băuturile răcoritoare îndulcite sunt aplicate în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Regatul Unit. De asemenea, România a introdus accize pentru băuturile cu un conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea de zahăr.

Totodată, Ministerul Finanțelor propune instituirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent dacă acestea conțin sau nu nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichidele de reumplere, cota propusă pentru anul 2027 este de 3.914,6 lei pe litru.

Pe acest fundal, situația pliculețelor cu nicotină pare neobișnuită. Aceste produse, care nu conțin tutun, dar conțin nicotină și sunt destinate utilizării orale, nu se regăsesc în proiectul politicii fiscale pentru 2027 – nici în lista produselor accizabile, nici în nota explicativă.

La prima vedere apare o contradicție: băuturile dulci sunt taxate din cauza efectelor potențial nocive asupra sănătății, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, însă un produs care conține nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.

Explicația este însă alta. În loc să reglementeze pliculețele cu nicotină după modelul statelor membre ale UE – prin introducerea accizelor și stabilirea unor standarde privind ambalajul, concentrația de nicotină și aromele – Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a optat pentru interzicerea completă a acestui produs.

Dacă interdicția privind pliculețele cu nicotină va rămâne definitivă, lipsa unei accize este logică. Însă, dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor reconsidera interdicția, sistemul fiscal nu va fi pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În prezent, Codul fiscal nu prevede un obiect distinct de impozitare, o cotă de acciză și nici un mecanism de evidență pentru aceste produse.

O asemenea abordare diferă semnificativ de practica Uniunii Europene. Directiva europeană privind accizele la produsele din tutun a fost elaborată înainte ca pliculețele cu nicotină să devină răspândite și, deocamdată, nu le reglementează. Totuși, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor reguli, astfel încât ele să includă și țigările electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină.