560.000 de euro din buzunarul moldovenilor după o hotărâre pronunțată de completul Domnicăi Manole

04 Iun. 2026, 12:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Iun. 2026, 12:25 // Actual //  Ursu Victor

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că instanțele din Republica Moldova au pronunțat o decizie insuficient motivată într-un litigiu comercial și a obligat statul să achite despăgubiri de 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL sau echivalentul a 11 milioane de lei.

Potrivit hotărârii CEDO, pronunțată în cauza „Seksimp Group SRL contra Republicii Moldova”, instanțele naționale nu au oferit răspunsuri la argumentele esențiale prezentate de companie și nu au asigurat un cadru eficient pentru apărarea drepturilor acesteia.

Cazul vizează un litigiu comercial soluționat inițial de instanțele moldovenești, în urma căruia compania a fost obligată să achite despăgubiri unei alte firme. Ulterior, bunurile companiei au fost scoase la licitație și vândute în cadrul procedurilor de executare.

În hotărârea sa anterioară din 15 mai 2025, CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la respectarea proprietății, reținând că instanțele naționale nu au examinat corespunzător argumentele reclamantei și nu au oferit o motivare adecvată a deciziilor adoptate.

Potrivit informațiilor publice, una dintre instanțele care a examinat cauza a fost Curtea de Apel Chișinău, unde făcea parte din complet judecătoarea Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

În cea mai recentă hotărâre, comunicată la 4 iunie 2026, CEDO a analizat cererea de despăgubiri și a decis acordarea sumei de 560.000 de euro cu titlu de prejudiciu material, respingând restul pretențiilor formulate de companie. Judecătorii europeni au reținut că bunurile firmei au fost valorificate la un preț semnificativ mai mic decât valoarea lor de piață și că statul nu și-a îndeplinit obligația de a asigura protecția efectivă a drepturilor patrimoniale ale reclamantei.

Hotărârea este definitivă și obligă Republica Moldova să achite despăgubirile stabilite de instanța europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 10:14 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova va trebui să-și reducă treptat deficitul bugetar de la aproximativ 6% la 3% din Produsul Intern Brut (PIB), în cadrul discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI) cu privire un eventual nou acord de finanțare. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că instituția financiară internațională recomandă o ajustare anuală de aproximativ 0,5 puncte procentuale, fără a impune atingerea imediată a pragului de 3%.

Potrivit ministrului, reprezentanții FMI sunt conștienți că o reducere bruscă a deficitului bugetar ar fi dificil de realizat, motiv pentru care discuțiile vizează o consolidare fiscală graduală.

„FMI nu insistă ca pentru anii 2026–2027 să avem un deficit de 3%, deoarece toți sunt realiști. Ne propun o reducere a deficitului cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, astfel încât să ajungem treptat la acest nivel”, a explicat Victoria Belous.

Ministrul a precizat că, pentru anul 2027, recomandarea Fondului este ca autoritățile să înceapă reducerea deficitului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, urmând ca ajustările să continue și în anii următori.

Dacă deficitul bugetar ar porni de la nivelul de 6% din PIB și ar fi redus anual cu câte 0,5 puncte procentuale, atingerea pragului de 3% ar necesita aproximativ șase ani. Astfel, într-un asemenea scenariu, obiectivul ar putea fi realizat în jurul anului 2032.

Reducerea deficitului presupune diminuarea diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului. Aceasta poate fi realizată prin creșterea încasărilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice sau combinarea celor două măsuri. Victoria Belous nu a detaliat însă ce ajustări concrete ar urma să fie aplicate pentru atingerea obiectivului.

Un deficit bugetar de 6% din PIB înseamnă că statul cheltuiește cu echivalentul a 6% din valoarea economiei mai mult decât încasează, diferența fiind acoperită, în principal, prin împrumuturi și alte surse de finanțare.