Criză de personal în instituțiile statului! Unul din opt posturi din administrație este vacant

Peste 32.000 de locuri de muncă rămân neocupate în Republica Moldova, iar aproape jumătate dintre acestea sunt în sectorul public. Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că, la sfârșitul trimestrului I al anului 2026, numărul locurilor de muncă vacante a ajuns la 32,3 mii, în creștere cu 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit BNS, 13,5 mii dintre posturile vacante, adică 41,9% din total, se regăsesc în instituțiile bugetare, ceea ce confirmă dificultățile persistente ale statului de a atrage și menține personal.

Cele mai mari deficite de personal sunt înregistrate în administrația publică și apărare, unde sunt vacante 7,9 mii de posturi. Alte 4,8 mii de locuri de muncă neocupate sunt în sănătate și asistență socială, iar 4,1 mii în învățământ. Împreună, aceste trei domenii concentrează peste jumătate din totalul locurilor de muncă vacante din țară.

În administrația publică și apărare, 13,1% din toate posturile existente sunt neocupate, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă este vacant. În sănătate, rata posturilor neocupate este de 6,4%, iar în domeniul artei, recreerii și agrementului – de 6,8%.

În același timp, sectoarele considerate mai atractive pentru angajați înregistrează cele mai mici rate ale locurilor vacante. În comerț, doar 2,1% dintre posturi sunt neocupate, în domeniul informațiilor și comunicațiilor – 2,3%, iar în alte activități de servicii – 2%.

Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, cea mai mare creștere a numărului de locuri vacante a fost înregistrată în învățământ, unde au apărut aproximativ 600 de posturi suplimentare neocupate. Creșteri importante au fost consemnate și în comerț, cu circa 500 de locuri vacante în plus, și în agricultură, cu aproximativ 300.

Pe de altă parte, transportul și depozitarea au înregistrat cea mai mare reducere a deficitului de personal, cu circa 1.000 de locuri vacante mai puțin decât în urmă cu un an. Scăderi au fost raportate și în sectorul IT și comunicații, precum și în administrația publică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#admnistratie #vacant #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul motorinei în Statele Unite a ajuns pentru prima dată în istorie la pragul de 6 dolari pe galon, iar analiștii avertizează că scumpirea combustibilului ar putea deveni un „ucigaș tăcut” al economiei americane, prin creșterea costurilor de transport, agricultură și producție.

Potrivit datelor AAA, prețul mediu al motorinei la nivel național a ajuns la 6,06 dolari pe galon, cu aproximativ 63% peste nivelul de anul trecut. În California, unul dintre cele mai importante state agricole ale SUA, prețul a urcat până la 7,98 dolari pe galon.

Patrick De Haan, șeful departamentului de analiză a pieței petroliere la GasBuddy, avertizează că, dacă prețurile se mențin la nivelurile actuale, impactul asupra economiei ar putea deveni sever. El a descris scumpirea motorinei drept un „ucigaș tăcut” al economiei americane.

Motorina are un rol esențial în transportul de mărfuri, agricultură, construcții și industrie. Combustibilul este utilizat de camioane, trenuri, nave și utilaje agricole, ceea ce înseamnă că orice creștere a prețului se transmite rapid în costul alimentelor, produselor și serviciilor.

Bob McNally, președintele Rapidan Energy, a subliniat că populația urmărește de obicei mai atent prețul benzinei, însă motorina are un impact mult mai larg asupra economiei, deoarece intră în aproape toate lanțurile de aprovizionare.

Scumpirile vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al reducerii capacităților de rafinare. Atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus exporturile de motorină ale Rusiei până la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu, în timp ce conflictele din Orientul Mijlociu au afectat producția și transportul combustibililor prin Strâmtoarea Hormuz.

Potrivit unor estimări din industrie, rafinării cu o capacitate totală de aproximativ 5 milioane de barili pe zi au fost scoase din funcțiune, iar piața globală ar fi pierdut aproape 8% din oferta de motorină. În același timp, capacitățile disponibile de rafinare sunt extrem de limitate.

Presiunile se resimt și pe piața petrolului. Contractele futures pentru petrolul american au depășit 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele luni, iar în septembrie prețul a crescut cu aproximativ 20%.

Prețurile benzinei au urcat la rândul lor. Potrivit GasBuddy, americanii cheltuie acum cu aproximativ 700 de milioane de dolari mai mult pe zi pentru combustibil decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Situația devine cu atât mai dificilă cu cât toamna aduce o creștere sezonieră a cererii pentru combustibil, atât pentru încălzire, cât și pentru activitățile agricole.

Scumpirea motorinei reprezintă și o problemă politică pentru administrația președintelui Donald Trump, în condițiile în care alegerile intermediare sunt la mai puțin de două luni distanță. Impactul ar putea fi resimțit în special în statele agricole și în regiunile unde păcura este utilizată pe scară largă pentru încălzirea locuințelor.

Casa Albă dispune de puține instrumente pentru a reduce rapid prețurile. Printre opțiunile discutate se numără utilizarea suplimentară a rezervelor strategice de petrol și eventuale restricții asupra exporturilor de motorină. Oficialii americani au avertizat însă că astfel de măsuri ar putea avea efecte contrare și ar putea împinge prețurile și mai sus.

#galon #motorina #SUA