România nu exclude amânarea construcției liniei electrice Suceava–Bălți până după 2030

04 Iun. 2026, 12:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Iun. 2026, 12:17 // Actual //  Grîu Tatiana

Compania românească Transelectrica avertizează că linia electrică de 400 kV Suceava–Bălți, unul dintre cele mai importante proiecte energetice dintre România și Republica Moldova, ar putea avea întârzieri serioase. Informația apare în noul „Studiu de adecvanță SEN 2027–2035”, elaborat de operatorul sistemului energetic din România.

Deși autoritățile de la Chișinău declară că LEA 400 kV Suceava–Bălți va fi pusă în funcțiune în 2027, studiul realizat de Transelectrica nu indică acest termen în niciunul dintre scenariile analizate pentru acest an. Totodată, în document se precizează că analizele pentru etapa 2030 au fost realizate inclusiv în scenariul în care anumite proiecte majore de infrastructură nu vor fi finalizate la timp. Printre acestea este menționată direct și linia LEA 400 kV Suceava–Bălți, alături de proiectul Gădălin–Suceava.

Proiectul apare însă în lista investițiilor strategice planificate pentru etapa 2035. Acesta presupune construcția unei noi linii electrice aeriene de 400 kV între Suceava și Bălți, dar și dezvoltarea unei stații electrice noi la Botoșani, echipată cu un transformator de 250 MVA, care va fi conectată direct la interconexiunea energetică cu Republica Moldova.

Miza proiectului este una importantă pentru securitatea energetică a regiunii. Potrivit datelor incluse în raport, capacitatea estimată de schimb energetic dintre România și Republica Moldova este de 500 MW pe fiecare sens în anii 2027 și 2030, iar după realizarea noii infrastructuri aceasta ar urma să crească la 850 MW până în 2035.

Noua interconexiune ar permite Republicii Moldova să importe volume mai mari de energie din România și din piața europeană, iar România să exporte mai mult curent electric spre est. În același studiu, Transelectrica estimează că România ar putea deveni exportator net de energie până în 2035, cu un excedent anual de aproximativ 3,2 TWh.

Linia Bălți–Suceava va avea o lungime estimativă de aproximativ 48 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Râșcani și municipiul Bălți. Aceasta va porni de la Stația Electrică Bălți și va ajunge până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice din România. Potrivit autorităților de la Chișinău, lucrările de construcție ar urma să înceapă în acest an și să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.