România nu exclude amânarea construcției liniei electrice Suceava

Compania românească Transelectrica avertizează că linia electrică de 400 kV Suceava–Bălți, unul dintre cele mai importante proiecte energetice dintre România și Republica Moldova, ar putea avea întârzieri serioase. Informația apare în noul „Studiu de adecvanță SEN 2027–2035”, elaborat de operatorul sistemului energetic din România.

Deși autoritățile de la Chișinău declară că LEA 400 kV Suceava–Bălți va fi pusă în funcțiune în 2027, studiul realizat de Transelectrica nu indică acest termen în niciunul dintre scenariile analizate pentru acest an. Totodată, în document se precizează că analizele pentru etapa 2030 au fost realizate inclusiv în scenariul în care anumite proiecte majore de infrastructură nu vor fi finalizate la timp. Printre acestea este menționată direct și linia LEA 400 kV Suceava–Bălți, alături de proiectul Gădălin–Suceava.

Proiectul apare însă în lista investițiilor strategice planificate pentru etapa 2035. Acesta presupune construcția unei noi linii electrice aeriene de 400 kV între Suceava și Bălți, dar și dezvoltarea unei stații electrice noi la Botoșani, echipată cu un transformator de 250 MVA, care va fi conectată direct la interconexiunea energetică cu Republica Moldova.

Miza proiectului este una importantă pentru securitatea energetică a regiunii. Potrivit datelor incluse în raport, capacitatea estimată de schimb energetic dintre România și Republica Moldova este de 500 MW pe fiecare sens în anii 2027 și 2030, iar după realizarea noii infrastructuri aceasta ar urma să crească la 850 MW până în 2035.

Noua interconexiune ar permite Republicii Moldova să importe volume mai mari de energie din România și din piața europeană, iar România să exporte mai mult curent electric spre est. În același studiu, Transelectrica estimează că România ar putea deveni exportator net de energie până în 2035, cu un excedent anual de aproximativ 3,2 TWh.

Linia Bălți–Suceava va avea o lungime estimativă de aproximativ 48 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa 12 localități din raioanele Glodeni, Fălești, Râșcani și municipiul Bălți. Aceasta va porni de la Stația Electrică Bălți și va ajunge până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport a energiei electrice din România. Potrivit autorităților de la Chișinău, lucrările de construcție ar urma să înceapă în acest an și să fie finalizate până la sfârșitul anului 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lea suceava-bălți #interconexiune energetică #Transelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.