Belgradul și grupul ungar MOL au ajuns la un compromis privind compania petrolieră NIS

11 Iun. 2026, 08:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Iun. 2026, 08:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Serbia și grupul petrolier ungar MOL au ajuns la un „compromis” privind viitorul companiei petroliere sârbe NIS, într-un context tensionat legat de presiunile Statelor Unite pentru eliminarea influenței ruse din sectorul energetic sârb.

Anunțul a fost făcut miercuri de autoritățile de la Belgrade, care au precizat că înțelegerea depinde de finalizarea preluării participației majoritare deținute în prezent de companii rusești.

NIS, compania care asigură aproximativ 80% din piața carburanților din Serbia, este controlată în proporție de 56% de filialele gigantului rus Gazprom — Gazprom Neft și compania soră Intelligence.

Statele Unite cer încă de la începutul anului 2025 retragerea acționarilor ruși din NIS, compania fiind amenințată cu sancțiuni financiare americane. Termenele pentru aplicarea acestora au fost însă amânate în repetate rânduri.

Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că statul sârb, care deține aproape 30% din acțiunile NIS, ar putea cumpăra încă 5% dacă tranzacția dintre MOL și companiile rusești va fi finalizată.

Potrivit oficialului, majorarea participației ar oferi autorităților sârbe mai multă influență asupra deciziilor importante din companie și posibilitatea de a bloca anumite hotărâri strategice.

În paralel, MOL s-a angajat să mențină producția la rafinăria din Pancevo, de lângă Belgrad, la un nivel cel puțin egal cu media ultimilor patru ani, adică perioada de dinaintea sancțiunilor americane.

Serbia a vândut pachetul majoritar al NIS către Gazprom în anul 2008, pentru 400 de milioane de euro.

Recent, Biroul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Trezoreriei SUA a prelungit până la 16 iunie termenul acordat companiilor MOL și Gazprom pentru finalizarea negocierilor privind vânzarea participației rusești.

Președintele sârb Aleksandar Vucic a avertizat miercuri că „răbdarea americanilor” pare să se apropie de limită, sugerând că presiunile Washingtonului asupra Belgradului se intensifică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!