Moldova toarnă milioane de litri în paharele polonezilor. Țara a intrat în top zece furnizori

11 Iun. 2026, 09:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Iun. 2026, 09:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova s-a clasat pe locul 9 în topul furnizorilor de vin ai Poloniei în 2025, potrivit datelor privind importurile de vin publicate de Wine Economics și bazate pe statisticile Comtrade ale ONU.

Datele arată că Polonia a importat vinuri moldovenești în valoare de 7,54 milioane de dolari, echivalentul unui volum de 3,9 milioane de litri. Prețul mediu al vinurilor exportate din Republica Moldova pe piața poloneză a fost de 1,94 dolari pe litru.

Italia rămâne principalul furnizor de vin pentru Polonia, cu exporturi de 139,15 milioane de dolari și un volum de 36,55 milioane de litri. Pe următoarele poziții se situează Franța, cu 58,41 milioane de dolari, și Germania, cu 57,19 milioane de dolari.

Republica Moldova devansează pe piața poloneză producători consacrați precum Bulgaria, Australia, Ungaria, Argentina, Africa de Sud, Grecia sau România. În același timp, vinurile moldovenești sunt comercializate la un preț mediu mai redus decât cele provenite din Franța, Italia, Statele Unite sau Noua Zeelandă, ceea ce le oferă un avantaj competitiv pe segmentul de volum.

Potrivit clasamentului, Georgia, unul dintre principalii concurenți regionali ai Republicii Moldova, ocupă locul 8, cu exporturi de 18,03 milioane de dolari și un volum de 6,6 milioane de litri. Astfel, valoarea importurilor de vin georgian în Polonia este de peste două ori mai mare decât cea a vinurilor moldovenești.

În total, Polonia a importat în 2025 aproximativ 145,86 milioane de litri de vin, în valoare de 448,66 milioane de dolari, prețul mediu de import fiind de 3,08 dolari pe litru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.