Economist: Clasa de mijloc plătește TVA-ul, bogații și săracii profită

Economistul Dumitru Vicol susține că actualul sistem al cotelor reduse de TVA nu îi favorizează exclusiv pe cetățenii cu venituri mici, ci și pe cei cu venituri ridicate, în timp ce cea mai mare povară fiscală este suportată de clasa de mijloc.

Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, expertul a examinat structura cheltuielilor gospodăriilor din Republica Moldova, împărțite în zece categorii de venit, și a calculat rata efectivă a TVA achitată de fiecare grup.

„Rata efectivă a TVA-ului este cea mai mică la decila 1, crește până la decila 7, apoi scade din nou până la decila 10. Cu alte cuvinte, de cotele reduse beneficiază ambele capete ale distribuției: și cei mai săraci, și cei mai înstăriți. Cel mai mult plătește clasa de mijloc”, afirmă Vicol.

Potrivit economistului, explicația constă în faptul că produsele și serviciile taxate cu cote reduse nu sunt consumate doar de persoanele vulnerabile. Aceste facilități fiscale se aplică inclusiv unor cheltuieli frecvente ale persoanelor cu venituri mari, precum mesele la restaurant sau produsele de patiserie din cafenele.

„Consumul cu cotă redusă nu este doar pâinea de pe masa celui sărac; este și brunch-ul de duminică al celui înstărit”, menționează expertul.

Dumitru Vicol consideră că sistemul actual a ajuns să subvenționeze simultan extremele distribuției veniturilor și susține că persoanele vulnerabile ar putea fi sprijinite mai eficient prin mecanisme de compensare țintite, în locul unor cote reduse de TVA aplicate tuturor consumatorilor.

Economistul argumentează că o eventuală uniformizare a TVA nu ar avea un impact major asupra consumatorilor cu venituri ridicate. El oferă exemplul unui croissant care costă în prezent 100 de lei și care, după eliminarea cotei reduse, s-ar putea scumpi cu doar câțiva lei.

Totodată, Vicol respinge ideea compensării pierderilor bugetare exclusiv prin majorarea impozitelor pentru persoanele bogate. Potrivit acestuia, numărul contribuabililor cu venituri foarte mari este redus, iar aceștia au o mobilitate ridicată și pot alege să își mute activitatea în alte jurisdicții cu regim fiscal mai favorabil.

„Baza fiscală pe avere și pe talent pleacă într-o zi; consumul, nu”, afirmă economistul, concluzionând că, la nivel internațional, uniformizarea TVA reprezintă regula, iar cotele reduse sunt excepții care trebuie justificate prin beneficii sociale clare.

Potrivit prevederilor politicii fiscale pentru anul 2027, TVA urmează să fi uniformizat la 20%, iar cotele reduse vor dipărea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tvam bogati #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.