Serbia și grupul petrolier ungar MOL au ajuns la un „compromis” privind viitorul companiei petroliere sârbe NIS, într-un context tensionat legat de presiunile Statelor Unite pentru eliminarea influenței ruse din sectorul energetic sârb.
Anunțul a fost făcut miercuri de autoritățile de la Belgrade, care au precizat că înțelegerea depinde de finalizarea preluării participației majoritare deținute în prezent de companii rusești.
NIS, compania care asigură aproximativ 80% din piața carburanților din Serbia, este controlată în proporție de 56% de filialele gigantului rus Gazprom — Gazprom Neft și compania soră Intelligence.
Statele Unite cer încă de la începutul anului 2025 retragerea acționarilor ruși din NIS, compania fiind amenințată cu sancțiuni financiare americane. Termenele pentru aplicarea acestora au fost însă amânate în repetate rânduri.
Ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că statul sârb, care deține aproape 30% din acțiunile NIS, ar putea cumpăra încă 5% dacă tranzacția dintre MOL și companiile rusești va fi finalizată.
Potrivit oficialului, majorarea participației ar oferi autorităților sârbe mai multă influență asupra deciziilor importante din companie și posibilitatea de a bloca anumite hotărâri strategice.
În paralel, MOL s-a angajat să mențină producția la rafinăria din Pancevo, de lângă Belgrad, la un nivel cel puțin egal cu media ultimilor patru ani, adică perioada de dinaintea sancțiunilor americane.
Serbia a vândut pachetul majoritar al NIS către Gazprom în anul 2008, pentru 400 de milioane de euro.
Recent, Biroul pentru Controlul Activelor Străine din cadrul Trezoreriei SUA a prelungit până la 16 iunie termenul acordat companiilor MOL și Gazprom pentru finalizarea negocierilor privind vânzarea participației rusești.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a avertizat miercuri că „răbdarea americanilor” pare să se apropie de limită, sugerând că presiunile Washingtonului asupra Belgradului se intensifică.
