Revoluție fiscală pentru salariați. Impozitul pe venit scade la 7%, iar statul introduce un bonus de 500 de lei

Ministerul Finanțelor pregătește cea mai amplă reformă a modului de impozitare a salariilor din ultimii ani. Potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Finanțelor, începând cu 1 ianuarie 2027 va fi introdus un nou sistem de impozitare a veniturilor salariale, care prevede reducerea cotei de impozit pe venit, modificarea contribuțiilor sociale și acordarea unor beneficii financiare directe pentru angajați.

Conform proiectului, persoanele care obțin venituri de până la un milion de lei anual vor plăti un impozit pe venit de 7%, față de 12% în prezent. Pentru partea de venit care depășește acest prag va fi aplicată o cotă de 15%.

O altă modificare majoră vizează contribuțiile sociale. În prezent, contribuțiile de asigurări sociale sunt achitate în principal de angajator, cu cote care variază între 18% și 39%, în funcție de sector. Din 2027, acestea vor fi unificate la 21% și vor fi transferate în sarcina salariatului. În același timp, prima de asigurare medicală obligatorie va fi redusă de la 9% la 7%.

Ministerul Finanțelor propune și eliminarea actualului sistem de scutiri personale, pentru soț/soție și persoane întreținute. În locul acestora va fi introdus un mecanism de „stimulare a muncii”, care presupune acordarea unui beneficiu personal de 500 de lei lunar și a unui beneficiu suplimentar de 200 de lei pentru fiecare copil minor aflat la întreținere.

Potrivit autorilor proiectului, măsura urmărește creșterea atractivității muncii declarate, reducerea economiei informale și majorarea veniturilor disponibile ale salariaților cu venituri mici și medii. Beneficiile vor fi acordate în limita impozitului pe venit achitat și vor fi reglementate printr-un mecanism stabilit ulterior de Guvern.

Totodată, proiectul prevede că angajatorii vor fi obligați să ajusteze salariile brute astfel încât salariul net al angajaților să nu scadă după transferul contribuțiilor sociale de la angajator la salariat. Ministerul Finanțelor susține că, în urma reformei, nici angajații și nici angajatorii nu vor suporta pierderi financiare directe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforma #bani #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.