Moldova plătește scump lumina: Ucraina are curent aproape de două ori mai ieftin. Unde suntem în topul mondial

Republica Moldova se află pe locul 60 din 145 în clasamentul mondial al celor mai mari prețuri la energia electrică pentru populație, cu un tarif mediu de 0,177 dolari pentru un kWh în perioada 2023–2026. Clasamentul a fost realizat de platforma GlobalPetrolPrices.com și publicat de Visual Capitalist.

Moldova este la același nivel cu Islanda și peste țări precum Bulgaria, unde energia costă în medie 0,154 dolari/kWh, sau Norvegia și Brazilia, cu aproximativ 0,162 dolari/kWh.

În regiune, România ocupă locul 43 în lume, cu un tarif mediu de 0,212 dolari pentru un kWh, ceea ce înseamnă că românii plătesc mai mult pentru electricitate decât moldovenii. Ucraina are însă unul dintre cele mai mici prețuri din Europa, de aproximativ 0,08 dolari/kWh, situându-se mult mai jos în clasament.

Lider mondial la cele mai mari facturi pentru energie electrică este Bermuda, unde populația plătește în medie 0,466 dolari pentru un kWh. Irlanda se află pe locul doi cu 0,447 dolari, urmată de Italia cu 0,415 dolari și Germania cu 0,406 dolari/kWh.

Experții explică faptul că în Europa prețurile mari sunt influențate de taxele ridicate, investițiile în energia verde și costurile mari pentru întreținerea rețelelor electrice. În multe cazuri, factura finală include și taxe ecologice sau contribuții pentru tranziția energetică.

La polul opus se află Iranul, țara cu cea mai ieftină energie electrică din lume. Acolo, un kWh costă doar 0,003 dolari. Printre statele cu cele mai mici tarife se numără și Etiopia, Kârgâzstan, Irak, Angola și Egipt, unde energia este puternic subvenționată sau produsă din resurse proprii abundente.

Diferența dintre extreme este uriașă: un locuitor din Bermuda plătește pentru electricitate de peste 155 de ori mai mult decât un cetățean din Iran.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#clasament la energie #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.