Cutremur pe piața cerealelor! Porumbul moldovenesc pleacă în offshore

25 Iun. 2026, 13:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Iun. 2026, 13:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija constată o schimbare în structura exporturilor de cereale ale Republicii Moldova în luna mai. Deși exporturile totale au crescut atât ca volum, cât și ca valoare, motorul acestui avans nu a mai fost grâul, ci porumbul, care și-a majorat livrările cu aproape 75%. Analiza mai arată că Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc, în timp ce Libanul a dispărut complet din topul importatorilor de porumb, locul său fiind preluat de state europene.

În luna mai 2026, Republica Moldova a exportat 176.000 de tone de cereale în valoare de 700,2 milioane de lei, cu 7% mai mult cantitativ și cu 8,9% mai mult valoric față de aprilie. Creșterea a fost determinată de revenirea puternică a exporturilor de porumb, în timp ce livrările de grâu au scăzut cu aproape 10%.

Potrivit economistului, grâul a rămas principala cultură exportată, cu 115.867 de tone, însă ponderea sa în totalul exporturilor de cereale s-a redus de la 78% în aprilie la aproape 66% în mai. În schimb, exporturile de porumb au urcat de la 34.300 la aproape 60.000 de tone, ajungând să reprezinte peste o treime din întregul volum exportat.

O schimbare s-a produs și pe harta destinațiilor de export. Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc și a depășit România, care și-a redus constant ponderea în ultimele luni. În același timp, Libanul, care în martie și aprilie absorbea peste jumătate din exporturile de porumb ale Moldovei, a dispărut complet din lista cumpărătorilor. Locul său a fost preluat de Grecia, Italia și Turcia, iar Marea Britanie și Țările de Jos (Marea Britanie și Țările de Jos sunt jurisdicții offshore n.a) au intrat, de asemenea, în rândul importatorilor.

Analiza relevă și apropierea prețurilor dintre cele două culturi. Prețul mediu al grâului a crescut cu 2,3%, până la 3.943 de lei pe tonă, în timp ce porumbul s-a ieftinit ușor, la 4.045 de lei pe tonă. Astfel, diferența de preț dintre cele două produse s-a redus de la 251 de lei pe tonă în aprilie la doar 102 lei în mai.

La nivelul companiilor exportatoare, Rusagro-Prim SRL și-a consolidat poziția de lider atât la exportul de grâu, cât și la cel de porumb. În cazul grâului, compania a ajuns să controleze aproape 30% din exporturi, iar la porumb peste 41% din volumul total livrat peste hotare.

În concluzie, Iurie Rija apreciază că luna mai marchează o schimbare de tendință pentru exporturile de cereale ale Republicii Moldova. Dacă în primele luni ale anului grâul domina categoric piața, acum porumbul revine, iar exportatorii își diversifică piețele de desfacere. Potrivit economistului, următoarele luni vor arăta dacă această reorientare către cumpărătorii europeni reprezintă o tendință de durată sau doar un fenomen temporar înaintea noului sezon agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.