Statul blochează investițiile FLY ONE și cere schimbarea controlului companiei

Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a decis să refuze aprobarea investițiilor realizate de operatorul aerian FLY ONE într-un domeniu de importanță pentru securitatea statului și a dispus aplicarea clauzei de schimbare a controlului în termen de 90 de zile.

Decizia a fost adoptată în ședința din 22 iunie 2026, după o procedură de examinare care a durat aproximativ 11 luni și în cadrul căreia autoritățile au analizat activitatea companiei într-un sector ce utilizează infrastructură critică a statului.

Potrivit CEIISS, pe parcursul investigației au fost solicitate în repetate rânduri informații și documente privind structura investițiilor, beneficiarii efectivi și tranzacțiile financiare dintre FLY ONE Moldova și compania afiliată FLYONE Armenia. Consiliul susține că o parte dintre informațiile solicitate nu au fost prezentate integral.

În cadrul examinării au fost analizate și informații privind existența unor legături între persoane asociate celor două companii și persoane aflate sub incidența sancțiunilor internaționale. Aceste aspecte au fost incluse printre elementele care au stat la baza deciziei.

Autoritățile afirmă că măsura are drept scop protejarea intereselor de securitate ale statului într-un domeniu strategic și asigurarea respectării legislației privind investițiile în sectoarele sensibile.

Totodată, CEIISS subliniază că decizia nu presupune suspendarea activității operatorului aerian și nici retragerea actelor permisive. FLY ONE își continuă activitatea în regim normal, operează cursele programate și își onorează obligațiile față de pasageri și partenerii comerciali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#flyone #companie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.

#programul antifraudă #Ministerul Finanțelor