Economia Moldovei gâfâie! Ministrul Economiei: Efectele crizei din Ormuz abia urmează

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, susține că avansul modest al economiei Republicii Moldova în primul trimestru al anului 2026 trebuie analizat în contextul mai multor factori, inclusiv evoluția productivității în principalele ramuri economice și impactul tensiunilor internaționale asupra comerțului și logisticii. Comentariile vin după ce Biroul Național de Statistică a anunțat că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. PIB-ul a însumat 77,5 miliarde de lei, ritm inferior mediei Uniunii Europene, estimată la 0,6%.

„Este o creștere pe perioada ianuarie, februarie, martie, dar pe de altă parte trebuie să privim și cifrele statistice din alte perspective. Care a fost creșterea productivității atât în industrie, cât și în agricultură”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Osmochescu, unul dintre factorii care au influențat evoluția economiei îl reprezintă tensiunile din regiunea Strâmtorii Ormuz, însă efectele acestora nu s-au manifestat pe deplin în primul trimestru.

„Impactul de bază este resimțit din cauza problemelor din Strâmtoarea Ormuz. Spuneam și anterior că impactul direct va fi resimțit puțin mai târziu”, a afirmat ministrul.

Șeful de la Economie a precizat că, potrivit datelor analizate de minister, sectorul construcțiilor a fost unul dintre principalele domenii care au tras în jos creșterea economică.

„Din cifrele statistice pe care le-am văzut, o componentă care a tras în jos această creștere economică este sectorul construcțiilor”, a spus Osmochescu.

Totodată, ministrul a lansat ipoteza că utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale ar putea influența în viitor dinamica productivității, însă a subliniat că sunt necesare analize suplimentare.

„Probabil că a început implementarea mai adecvată și eficientă a inteligenței artificiale, ceea ce ne dorim și noi, dar trebuie să verificăm toate cifrele exacte”, a declarat acesta.

Perspectivele pentru întregul an rămân prudente. Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei Republicii Moldova, anticipând o creștere a PIB cuprinsă între 1,5% și 1,9% în 2026.

#osmochescu #prognoza #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul mondial de vin a scăzut în 2025 cu aproximativ 570 de milioane de litri, echivalentul unei reduceri de 2,7% față de anul precedent, potrivit datelor OIV prezentate de AAWE Wine Economics.

La nivel global, consumul a coborât de la 21,37 miliarde de litri în 2024 la aproximativ 20,8 miliarde de litri în 2025.

Cea mai mare contribuție la declin a venit din Italia, unde consumul s-a redus cu 210,5 milioane de litri, sau 9,4%, până la puțin peste 2 miliarde de litri.

Statele Unite, cea mai mare piață de vin din lume, au înregistrat o scădere de 141,6 milioane de litri, respectiv 4,2%, până la 3,19 miliarde de litri.

Reduceri au fost raportate și în Germania, unde consumul a scăzut cu 80 de milioane de litri, în China cu 72 de milioane, iar în Franța cu 71,6 milioane de litri. China se remarcă printr-un declin procentual de 13%, consumul a coborât de la 552,8 milioane de litri la 480,8 milioane. O scădere și mai accentuată a fost înregistrată în Chile, de 17,5%.

Există însă și piețe care au mers în direcția opusă. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere în volum, cu 130,1 milioane de litri, ceea ce reprezintă un salt de 41,9% față de 2024. Consumul a ajuns astfel la 440,5 milioane de litri.

România se află, la rândul său, printre piețele cu cea mai puternică dinamică pozitivă. Consumul a crescut cu 34,7 milioane de litri, sau 11%, de la 315,3 milioane de litri în 2024 la 350 de milioane în 2025. România ocupă locul 14 în clasamentul mondial.

Creșteri au fost înregistrate și în Georgia, unde consumul a urcat cu 28,1%, până la 158,7 milioane de litri, în Mexic, cu 24,8%, și în Portugalia, cu 5,6%.

#consum #vin #SUA