Cerul Moldovei, confiscat. Acuzații grave în privința controlului total al statului asupra aviației

Autoritățile că au concentrat controlul asupra aproape întregului sector aerian din Republica Moldova. Această situație afectează concurența, dezvoltarea pieței și, în cele din urmă, siguranța zborurilor, se arată într-o postare a comunității Runway08.

Într-o postare pe rețelele sociale, organizația susține că statul a ajuns să controleze simultan instituțiile de reglementare, infrastructura aeroportuară și serviciile esențiale din aviație, ceea ce ar crea un conflict de interese.

Potrivit Runway 08, Autoritatea Aeronautică Civilă este subordonată Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, iar acest lucru ar pune sub semnul întrebării independența instituției care ar trebui să supravegheze sectorul.

Totodată, organizația subliniază că Aeroportul Internațional Chișinău este administrat integral de stat, inclusiv terminalele, pistele, parcările, spațiile comerciale și celelalte servicii din incinta aeroportului.

Criticile vizează și întreprinderea MoldATSA, responsabilă de serviciile de navigație aeriană, despre care autorii postării afirmă că a devenit „un loc călduț” pentru persoane apropiate unor instituții publice.

Runway 08 mai susține că statul controlează și alimentarea aeronavelor cu combustibil de tip JET-A1 și acuză autoritățile că ar împiedica accesul pe piață a două companii private care ar fi investit deja în echipamente și ar putea deveni furnizori într-un termen scurt.

În același timp, organizația afirmă că operatorii privați de handling sunt treptat marginalizați sau preluați, iar cea mai mare companie aeriană națională ar fi vizată prin decizii cu caracter politic, inclusiv prin mecanismele Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului.

„Când statul este și minister, și autoritate de control, și proprietar de aeroport, și furnizor de kerosen, și operator de zbor, concurența moare, iar pasagerul plătește costul ineficienței. Cel mai grav însă este că are de suferit siguranța zborurilor”, se arată în mesajul publicat de Runway 08.

În final, organizația solicită separarea funcțiilor de reglementare de interesele comerciale ale statului și susține că problemele de la MoldATSA nu sunt izolate, ci reflectă disfuncționalități sistemice care necesită reforme urgente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pista #Aeroport #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.

#157 milioane euro #tranșă pentru reforme #UE