Țara în care statul ia aproape jumătate din salariu. Cum se compară Republica Moldova

România este țara din Uniunea Europeană în care taxele și contribuțiile sociale reprezintă cea mai mare parte din salariul brut al unui angajat. Potrivit unei analize realizate de Euronews pe baza datelor Eurostat pentru 2025, 41,5% din salariul brut al unui angajat cu venit mediu este direcționat către taxe și contribuții sociale.

Pe locurile următoare se află Lituania (39,1%), Belgia (37,6%), Slovenia (36,9%), Germania (34,8%) și Danemarca (34%). Media Uniunii Europene este de 29,1%.

În a doua jumătate a clasamentului se regăsesc Franța (26,2%), Italia (24,1%), Bulgaria (22,4%), Spania (22,1%), Portugalia (21,8%), Irlanda și Cehia (câte 21,6%). Cele mai reduse taxe pe salarii sunt în Grecia (17%) și Cipru (15,1%).

Republica Moldova nu este inclusă în clasamentul Eurostat, deoarece nu este stat membru al Uniunii Europene. Totuși, în prezent, un salariu este taxat prin mai multe contribuții obligatorii. Angajatul achită impozitul pe venit de 12% și prima de asigurare obligatorie de asistență medicală de 9%, iar angajatorul plătește contribuția de asigurări sociale de stat de 24% din fondul de salarizare. Aceste contribuții finanțează sistemul public de pensii, indemnizațiile sociale și sistemul de sănătate.

#bani #salarii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește un nou mecanism național de coordonare a prognozei macroeconomice oficiale, prin care toate instituțiile statului vor utiliza același scenariu economic atunci când vor elabora bugetul, politicile publice și documentele strategice. Proiectul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, urmărește să elimine diferențele dintre estimările făcute de autorități și să creeze un sistem unic de prognoză la nivel guvernamental.

Potrivit notei informative, în prezent Republica Moldova utilizează un sistem de prognoză conceput în principal pentru elaborarea bugetului, însă acesta este fragmentat și nu integrează în mod sistematic domenii importante precum piața muncii, sectorul extern sau sectorul financiar. Totodată, coordonarea dintre instituții se face în mare parte pe baza unor înțelegeri informale, fără un mecanism clar de reconciliere și aprobare a prognozelor.

Noul mecanism stabilește că prognozele macroeconomice vor fi elaborate în cadrul a trei runde oficiale pe an – până la 30 martie, 31 iulie și 31 octombrie. Dacă vor apărea crize economice, modificări importante de politici sau revizuiri statistice semnificative, autoritățile vor putea organiza și runde extraordinare de prognoză. Scenariul oficial va avea, de regulă, un orizont de patru ani – anul în curs și următorii trei ani – și va include indicatori privind economia reală, sectorul fiscal, piața muncii, sectorul extern, sectorul financiar și demografia.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va fi autoritatea responsabilă de coordonarea prognozei macroeconomice oficiale, iar Ministerul Finanțelor va utiliza scenariul aprobat la elaborarea bugetului. Prognoza va fi analizată de un Grup Tehnic de Coordonare și aprobată ulterior de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică.

Documentul mai arată că implementarea noului mecanism va necesita suplimentarea Direcției analiză și prognozare macroeconomică cu două funcții noi, pentru elaborarea prognozelor privind piața muncii, sectorul extern și sectorul financiar. Costurile estimate se ridică la 52,2 mii de lei pe lună, respectiv 807,6 mii de lei anual.

Autoritățile susțin că noul sistem va face prognozele economice mai coerente și mai credibile, va reduce incertitudinile pentru mediul de afaceri și va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, mecanismul urmând să fie implementat până la sfârșitul anului 2026.