Fostul director adjunct CNA: Facilitățile fiscale au alimentat boomul call center-urilor. Marian respinge acuzațiile

Dezvoltarea accelerată a call center-urilor din Republica Moldova, care fraudează moldovenii de zeci de mii de lei, a început după modificările legislative adoptate în 2023, prin care această activitate a fost inclusă în regimul preferențial al Moldova IT Park, a declarat Cristina Cibotaru fostul director adjunct al CNA, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit Cristinei Ciubotaru, facilitățile fiscale acordate acestor companii au creat condiții favorabile pentru extinderea sectorului.

„Call centrele au luat amploare după aprobarea modificărilor la legislație, imediat după anul 2023. Activitatea call centerelor a fost inclusă în legislația cu privire la parcurile IT, cu impozit de 7%. Astfel, li s-au creat condiții prielnice de activitate, iar deputatul Radu Marian a fost cel care a venit cu inițiativa de modificare a legislației”, a declarat fosta șefă a CNA.

Contactat de BANI.MD, Radu Marian a fost întrebat dacă facilitățile fiscale acordate call center-urilor ar putea avea vreo legătură cu creșterea numărului de centre implicate în fraude telefonice.

Deputatul PAS a respins categoric această ipoteză.

„Nu văd o legătură factuală. Concluzia pe care vreți să o sugerați nu are valoare factuală”, a declarat Marian.

Acesta a invocat date prezentate anterior de Poliție, potrivit cărora aproximativ 90% dintre apelurile frauduloase care vizează cetățenii Republicii Moldova provin din afara țării, însă nu a exclus că după modificarea legislației sunt și call centre care ar frauda populația.

Radu Marian a precizat că orice companie care desfășoară activități ilegale trebuie investigată și sancționată, indiferent dacă activează în cadrul Moldova IT Park.

„Dacă există indicii că o companie se ocupă cu asemenea activități, ea trebuie investigată și trasă la răspundere. Dar nu putem umbri progresele din IT Park și activitatea companiilor care activează legal”, a spus deputatul, care a adăugat că veniturile din exporturile de servicii au ajuns la 2,5 miliarde de euro în 2026 față de 680 milioane în 2025.

El a mai explicat că rezidenții Moldova IT Park sunt verificați de administrația parcului la înregistrare, iar eventualele infracțiuni de fraudă sau spălare de bani sunt de competența Poliției și Procuraturii.

Redacția REALITATEA a expediat poliției o solicitare poliției în privința numărului de call centre destructurare, numele companiilor și regiunile țării de unde activau.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ieftinirea motorinei din ultimele zile reprezintă doar o gură de aer pentru agricultorii din Republica Moldova, după scumpirea acumulată față de începutul verii. Economistul Iurie Rija arată că majorarea prețului combustibilului a adăugat aproximativ 880 de lei la costurile pentru fiecare hectar lucrat, iar povara este și mai mare în cazul fermelor cu recolte slabe.

Potrivit economistului, la 6 octombrie prețul maxim al motorinei a coborât la 35,42 lei/litru, cu 1,42 lei mai puțin decât la sfârșitul lunii septembrie. Comparativ cu începutul lunii iulie, însă, combustibilul rămâne considerabil mai scump.

La începutul lui iulie, litrul de motorină costa 24,41 lei. Diferența față de nivelul din 6 octombrie este de aproximativ 11 lei/litru, ceea ce înseamnă o scumpire de circa 45%.

Iurie Rija susține că evoluția nu este determinată doar de prețul petrolului. Potrivit estimărilor citate de economist, restricțiile din Rusia și China, împreună cu perturbările din Golful Persic, ar scoate de pe piața internațională de export aproximativ 1–1,3 milioane de barili de motorină pe zi.

În aceste condiții, importatorii sunt nevoiți să concureze pentru volume mai mici de combustibil, iar presiunea se transmite inclusiv asupra prețurilor achitate de Republica Moldova.

Impactul asupra agriculturii este semnificativ. La un consum de aproximativ 80 de litri de motorină pentru un hectar, diferența de preț față de începutul verii generează cheltuieli suplimentare de circa 880 de lei/ha.

În cazul unei recolte de 5 tone la hectar, scumpirea motorinei adaugă aproximativ 176 de lei la costul fiecărei tone de producție. Dacă productivitatea scade la 3 tone/ha, costul suplimentar se apropie deja de 300 de lei pentru fiecare tonă.

„Cu cât recolta e mai slabă, cu atât costul pe tonă apasă mai tare”, explică Rija.

Economistul avertizează că, dacă prețurile oferite agricultorilor pentru cereale nu cresc suficient pentru a absorbi aceste cheltuieli, diferența este suportată direct din veniturile fermierilor. În consecință, rămân mai puține resurse pentru investiții și pentru finanțarea următorului sezon agricol.

În opinia lui Iurie Rija, reducerea prețului motorinei înregistrată la începutul lunii octombrie trebuie privită în contextul scumpirii acumulate în ultimele luni: „Ieftinirea din octombrie e o gură de aer, nu o rezolvare”.