Europa pregătește moneda viitorului: euro digital ar putea ajunge la cetățeni din 2029

Parlamentul European a aprobat joi, în plenul de la Strasbourg, reluarea negocierilor cu statele membre ale Uniunii Europene privind introducerea unui euro digital, un pas important pentru lansarea versiunii electronice a monedei unice europene. Eurodeputații au votat cu 416 voturi pentru, 169 împotrivă și 22 de abțineri mandatul de negociere adoptat în luna iunie de Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON).

Decizia permite începerea negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliul UE pentru stabilirea cadrului legislativ necesar. Dacă instituțiile europene vor ajunge la un acord până la sfârșitul acestui an, Banca Centrală Europeană estimează că euro digital ar putea intra într-o fază-pilot în 2027 și ar putea deveni disponibil pentru cetățeni începând cu anul 2029.

Euro digital va reprezenta o versiune electronică a monedei euro și va putea fi utilizat atât pentru plăți online, cât și în magazine sau pentru transferuri directe între persoane. Acesta va funcționa atât online, cât și offline și este conceput ca o alternativă europeană la sistemele de plăți operate în prezent de companii private precum Visa, Mastercard, PayPal, Apple Pay sau Google Pay.

Potrivit Parlamentului European, noul instrument nu va înlocui numerarul, ci îl va completa. Serviciile de bază, precum deschiderea unui cont și administrarea soldului, vor fi gratuite, iar sistemul va respecta standarde stricte privind protecția datelor și confidențialitatea utilizatorilor.

Raportorul Parlamentului European pentru acest dosar, eurodeputatul spaniol Fernando Navarrete Rojas, a respins criticile potrivit cărora euro digital ar putea deveni un instrument de control al cetățenilor. „Unii preferă să sperie cu un scenariu distopic unde euro digital ar fi utilizat ca instrument de control, dar vă asigur că ei mint, întrucât o majoritate din acest parlament a conceput un sistem ce respectă normele de confidențialitate cele mai stricte”, a declarat acesta înainte de vot. Totodată, el a subliniat că euro digital va fi „o alternativă, nu o obligație”.

Proiectul a fost propus de Comisia Europeană încă din 2023, însă negocierile au rămas blocate timp de aproape trei ani. În același timp, inițiativa este contestată de o parte a sectorului bancar european, care susține că implementarea unui astfel de sistem ar implica costuri foarte ridicate.

#2029 #euro digital #parlamentul european

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Adrian Lupușor afirmă că a avertizat autoritățile încă acum trei ani asupra deficiențelor grave de guvernanță din întreprinderile de stat, însă recomandările formulate de societatea civilă au fost ignorate. În opinia sa, criza actuală din jurul companiilor de stat este rezultatul direct al lipsei de reforme și al numirilor netransparente în structurile de conducere.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Lupușor spune că, în perioada în care a fost membru al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, a încercat să atragă atenția asupra acestor probleme în cadrul ședințelor, iar ulterior a transmis o scrisoare oficială conducerii de vârf a țării.

Potrivit economistului, documentul avertiza că un plan de dezoligarhizare nu poate fi credibil fără reformarea întreprinderilor de stat și că regulamentele privind selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație nu reflectau bunele practici ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Lupușor susține că a semnalat și lipsa unor criterii clare de performanță pentru evaluarea consiliilor de administrație, caracterul neoperațional al politicii privind proprietatea de stat, precum și necesitatea restructurării Agenției Proprietății Publice, digitalizării informațiilor despre patrimoniul public, corporatizării și reorganizării întreprinderilor de stat.

Economistul afirmă că a solicitat inclusiv organizarea unei ședințe dedicate acestui subiect, cu participarea prim-ministrului, argumentând că reforma avea nevoie de susținere politică la cel mai înalt nivel.

„Cum credeți, am primit vreun răspuns? Niciunul”, a scris Lupușor.

Acesta consideră că, după trei ani, exact problemele semnalate atunci — numirile netransparente, consiliile de administrație formale și lipsa unei supravegheri eficiente — „au explodat în criza pe care o vedem astăzi”.

În final, economistul face apel la actuala și viitoarele guvernări să trateze cu mai multă seriozitate recomandările venite din partea societății civile.

„Tare aș vrea ca guvernarea să-și învețe lecția din această criză: mai puțină aroganță și mai multă receptivitate față de vocile, poate mai puțin plăcute, dar critic necesare, care vin din partea societății civile”, a conchis Adrian Lupușor.

#companii #reforme #criză