Salariu de un milion, criterii mai mici? Liviu Vovoc cere suspendarea concursului pentru șefia Energocom

Președintele Platformei DA, Liviu Vovc, solicită suspendarea concursului pentru funcția de director general al Energocom și relansarea procedurii în baza unor criterii de eligibilitate „clare, obiective și comparabile” cu cele aplicate altor întreprinderi strategice de stat.

Potrivit acestuia, aceeași decizie a fost luată recent în cazul concursului pentru desemnarea directorului general al Moldtelecom, pentru a asigura un proces credibil și transparent, iar același principiu ar trebui aplicat și în cazul Energocom.

Vovc susține că Energocom gestionează achizițiile de gaze naturale și energie electrică ale statului, administrează resurse financiare de miliarde de lei și are un rol esențial în securitatea energetică a Republicii Moldova, motiv pentru care standardele de selecție ar trebui să fie cel puțin la fel de exigente ca în cazul altor companii energetice.

Liderul Platformei DA atrage atenția asupra diferențelor dintre criteriile de eligibilitate. El afirmă că pentru funcțiile de conducere de la Termoelectrica și CET-Nord este necesară o experiență profesională de cel puțin 10 ani și minimum trei ani în funcții de conducere, în timp ce pentru șefia Energocom sunt solicitați doar cinci ani de experiență și un an într-o funcție de conducere în sectorul energetic.

„Este dificil de justificat de ce tocmai întreprinderea care gestionează cele mai importante achiziții energetice ale statului are standarde de selecție mai reduse decât alte companii din același sector”, afirmă Vovc.

Acesta consideră că diferențele dintre criterii alimentează suspiciuni privind favorizarea unui anumit candidat și afectează credibilitatea concursului, chiar dacă o asemenea intenție nu ar exista.

Totodată, liderul Platformei DA face referire la informațiile apărute în spațiul public privind remunerații anuale de aproximativ un milion de lei pentru unii angajați ai Energocom. În opinia sa, salariile ridicate trebuie însoțite de criterii stricte de selecție, indicatori clari de performanță și un nivel sporit de transparență.

Platforma DA solicită suspendarea concursului aflat în desfășurare, revizuirea criteriilor de eligibilitate astfel încât acestea să fie comparabile cu cele aplicate altor întreprinderi strategice de stat, organizarea unui concurs deschis și competitiv, precum și revizuirea politicilor de salarizare din întreprinderile de stat, astfel încât remunerațiile mari să fie corelate cu performanța și responsabilitatea.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Adrian Lupușor afirmă că a avertizat autoritățile încă acum trei ani asupra deficiențelor grave de guvernanță din întreprinderile de stat, însă recomandările formulate de societatea civilă au fost ignorate. În opinia sa, criza actuală din jurul companiilor de stat este rezultatul direct al lipsei de reforme și al numirilor netransparente în structurile de conducere.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Lupușor spune că, în perioada în care a fost membru al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, a încercat să atragă atenția asupra acestor probleme în cadrul ședințelor, iar ulterior a transmis o scrisoare oficială conducerii de vârf a țării.

Potrivit economistului, documentul avertiza că un plan de dezoligarhizare nu poate fi credibil fără reformarea întreprinderilor de stat și că regulamentele privind selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație nu reflectau bunele practici ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Lupușor susține că a semnalat și lipsa unor criterii clare de performanță pentru evaluarea consiliilor de administrație, caracterul neoperațional al politicii privind proprietatea de stat, precum și necesitatea restructurării Agenției Proprietății Publice, digitalizării informațiilor despre patrimoniul public, corporatizării și reorganizării întreprinderilor de stat.

Economistul afirmă că a solicitat inclusiv organizarea unei ședințe dedicate acestui subiect, cu participarea prim-ministrului, argumentând că reforma avea nevoie de susținere politică la cel mai înalt nivel.

„Cum credeți, am primit vreun răspuns? Niciunul”, a scris Lupușor.

Acesta consideră că, după trei ani, exact problemele semnalate atunci — numirile netransparente, consiliile de administrație formale și lipsa unei supravegheri eficiente — „au explodat în criza pe care o vedem astăzi”.

În final, economistul face apel la actuala și viitoarele guvernări să trateze cu mai multă seriozitate recomandările venite din partea societății civile.

„Tare aș vrea ca guvernarea să-și învețe lecția din această criză: mai puțină aroganță și mai multă receptivitate față de vocile, poate mai puțin plăcute, dar critic necesare, care vin din partea societății civile”, a conchis Adrian Lupușor.