Canicula și oprirea reactoarelor de la Cernavodă ar putea majora prețul curentului în Republica Moldova

Reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează funcționarea unor centrale electrice din regiune, inclusiv a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă din România, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor la energie pe piețele regionale. Cu toate acestea, Ministerul Energiei anunță că alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova se desfășoară în prezent în condiții normale, fără restricții sau întreruperi.

Potrivit instituției, oprirea controlată a unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă retrage din sistemul energetic românesc aproximativ 1.400 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul de energie înregistrat în România în perioadele de vârf. În aceste condiții, România ar putea avea nevoie de importuri suplimentare de energie, iar prețurile de tranzacționare pe piața pentru ziua următoare ar putea crește.

Ministerul precizează că Republica Moldova achiziționează, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică de pe piața administrată de OPCOM. Din acest motiv, impactul direct asupra costului mediu de achiziție este estimat ca fiind limitat, însă va depinde de durata indisponibilității capacităților regionale, nivelul consumului și evoluția prețurilor.

Autoritățile atrag atenția că valul de căldură prognozat, cu temperaturi de până la 35–38°C, ar putea majora consumul intern de energie electrică cu 15–20%, în special din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

Totodată, condițiile meteorologice pot afecta și producția de energie regenerabilă. Vântul slab poate reduce producția centralelor eoliene, iar temperaturile foarte ridicate diminuează eficiența panourilor fotovoltaice, chiar dacă nivelul radiației solare rămâne ridicat.

În acest context, Ministerul Energiei recomandă consumatorilor să utilizeze energia electrică în mod responsabil, în special între orele 18:00 și 23:00, când consumul este maxim. Instituția încurajează amânarea utilizării aparatelor electrocasnice cu consum ridicat, precum mașinile de spălat și uscat, boilerele electrice sau cuptoarele electrice, pentru intervalele cu o încărcare mai redusă a sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.