Producătorii de energie verde vor primi bani dacă sunt obligați să oprească centralele. Costurile vor intra în tarife

30 Iul. 2026, 10:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Iul. 2026, 10:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Producătorii de energie regenerabilă ar putea primi compensații financiare atunci când li se va cere să reducă sau chiar să oprească temporar producția pentru a menține echilibrul sistemului electroenergetic. ANRE a elaborat o metodologie, supusă consultărilor publice, care stabilește când poate fi luată o asemenea măsură, cum va fi calculată energia nelivrată și câți bani vor putea recupera producătorii afectați.

Potrivit notei informative, la sfârșitul lunii mai 2026, capacitatea totală de producere din surse regenerabile ajunsese la aproximativ 1 067,86 MW, după creșteri de ordinul sutelor de MW anual în perioada 2022–2025.

Dezvoltarea rapidă a parcurilor fotovoltaice și eoliene vine însă și cu o problemă pentru sistem. În anumite ore, în special atunci când producția solară este mare, iar consumul scăzut, cantitatea de energie produsă poate depăși necesarul intern sau capacitatea de transport către țările vecine. În astfel de situații pot apărea congestii în rețea, iar Moldelectrica ar putea fi nevoită să limiteze temporar producția unor centrale. Metodologia prevede însă că reducerea sau oprirea producției regenerabile trebuie să rămână o măsură de ultimă instanță. Aceasta va putea fi aplicată atunci când nu există alte soluții, au fost epuizate măsurile disponibile pe piața de echilibrare, iar alternativele rămase ar genera costuri disproporționate sau riscuri serioase pentru securitatea rețelei.

Necesitatea mecanismului este explicată și prin dezvoltarea încă modestă a pieței de echilibrare. În prezent, potrivit documentului, sunt înregistrați doar doi furnizori calificați pe piața serviciilor de sistem și câțiva pe piața serviciilor de echilibrare. În aceste condiții, posibilitățile operatorului de a corecta dezechilibrele exclusiv prin mecanisme de piață sunt limitate.

Un element important din document este și limita privind amploarea unor asemenea intervenții. ANRE face referire la un plafon orientativ de 5% din energia anuală produsă de instalațiile regenerabile conectate la rețea. În aceste condiții, autoritatea estimează că volumul energiei pentru care vor trebui achitate compensații ar urma să rămână „mic spre moderat”.

Producătorii afectați vor fi despăgubiți pentru veniturile pe care le pierd din cauza reducerii producției. În linii generale, calculul va porni de la cantitatea de energie care ar fi putut fi produsă, dar nu a mai fost livrată, înmulțită cu prețul relevant al energiei electrice. Pentru energia comercializată pe piață va fi utilizat, după caz, prețul de închidere al pieței pentru ziua următoare, iar pentru centralele care vând la preț reglementat va fi luat în calcul prețul reglementat. Pentru anumite centrale regenerabile poate fi inclusă și valoarea garanțiilor de origine.

Cantitatea de energie nelivrată va fi stabilită separat pentru fiecare dispoziție a dispecerului și pentru fiecare interval de decontare. În cazul centralelor monitorizate în timp real, se va calcula diferența dintre puterea disponibilă și puterea maximă pe care operatorul a permis centralei să o producă. Dacă centrala este oprită complet, puterea permisă va fi considerată zero.

Totodată, metodologia încearcă să împiedice dubla compensare. Dacă producătorul urmează să primească oricum bani pentru energia respectivă în baza contractelor sau a poziției sale comerciale, venitul ratat pentru cantitatea respectivă va fi considerat zero.

După o asemenea intervenție, operatorul de sistem va avea la dispoziție 12 zile lucrătoare de la sfârșitul lunii pentru a transmite producătorului calculul energiei nelivrate și nota de decontare, inclusiv valoarea totală a compensației datorate.

Deocamdată, ANRE nu indică o sumă totală care ar putea fi cheltuită anual pentru aceste despăgubiri. Autoritatea recunoaște că, în lipsa unui istoric suficient al reducerilor de producție și a unor estimări clare privind volumele viitoare, costurile nu pot fi calculate cu precizie în avans.

Cert este însă că banii nu vor veni direct din bugetul de stat. Compensațiile vor fi achitate de operatorul de sistem, iar costurile vor fi ulterior reflectate în tariful reglementat de transport al energiei electrice și, eventual, în componentele tarifare aferente conducerii centralizate a sistemului. Aceste cheltuieli vor trebui verificate și justificate de ANRE în procesul de aprobare a tarifelor, pentru a evita transferarea către consumatori a unor costuri nejustificate.

ANRE consideră că impactul asupra consumatorilor ar trebui să fie „gestionabil și proporțional”, însă admite că aceste costuri vor fi internalizate în tarifele de rețea și, eventual, în prețurile finale achitate pentru energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Iul. 2026, 09:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 09:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Primii bani trași din creditul pentru reabilitarea căii ferate vor fi folosiți pentru achitarea serviciilor de consultanță, și nu pentru lucrări sau achiziția de materiale, a acuzat deputatul Olga Ursu în cadrul ședinței Parlamentului. Potrivit acesteia, contractul a fost semnat în 2023, însă în cei trei ani nu au fost executate lucrări, iar singurele cheltuieli efectuate sunt cele de consultanță, în valoare de peste 650.000 de euro.

„Contractul a fost semnat în 2023. Din 2023 până în 2026, tot ce s-a făcut sunt servicii de consultanță în valoare de 650.000 de euro. Nu a fost tras nimic din credit, pentru că lucrările propriu-zise nu s-au efectuat, bunuri nu s-au cumpărat, dar primii bani pe care noi îi luăm din credit îi dăm pe consultanță”, a declarat deputatul.

Olga Ursu a afirmat că, în mod obișnuit, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) permit finanțarea serviciilor de consultanță și supraveghere tehnică din granturi, nu din împrumuturi, și a întrebat de ce autoritățile moldovene au acceptat o altă formulă de finanțare.

În replică, secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, a explicat că proiectul este finanțat prin mai multe acorduri cu BERD, BEI și Uniunea Europeană, iar granturile disponibile puteau fi utilizate exclusiv pentru materiale, nu și pentru servicii de consultanță.

„Logica este că acești bani sunt eligibili pentru utilizare doar pentru materiale. Serviciile de consultanță au fost trecute la componenta de împrumut”, a precizat oficialul.

Păscăluță a recunoscut că planul inițial al proiectului a fost modificat după ce Uniunea Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a finanța construcția unei căi ferate cu ecartament european pe o parte din același traseu. Din acest motiv, autoritățile au decis să suspende lucrările pentru a evita cheltuieli inutile.

„Am decis să suspendăm aceste lucrări pentru a economisi eventual bani. Altfel, ar fi trebuit să executăm acum un tip de lucrări, iar ulterior să revenim și să facem alte lucrări, distrugând ceea ce s-a construit”, a explicat secretarul de stat.

Acesta a adăugat că firma de consultanță și-a desfășurat activitatea și trebuie remunerată, valoarea totală a serviciilor depășind 650.000 de euro, inclusiv componente ce urmează să fie achitate din tranșa a treia a finanțării.

Totodată, oficialul a anunțat că autoritățile au renegociat cu BERD condițiile acordului pentru a evita plata comisionului de 1% aferent tragerii fondurilor din credit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!