650 mii de euro pe consultanți, zero metri de cale ferată. Deputat: Primii bani din credit dispar înainte de lucrări

Primii bani trași din creditul pentru reabilitarea căii ferate vor fi folosiți pentru achitarea serviciilor de consultanță, și nu pentru lucrări sau achiziția de materiale, a acuzat deputatul Olga Ursu în cadrul ședinței Parlamentului. Potrivit acesteia, contractul a fost semnat în 2023, însă în cei trei ani nu au fost executate lucrări, iar singurele cheltuieli efectuate sunt cele de consultanță, în valoare de peste 650.000 de euro.

„Contractul a fost semnat în 2023. Din 2023 până în 2026, tot ce s-a făcut sunt servicii de consultanță în valoare de 650.000 de euro. Nu a fost tras nimic din credit, pentru că lucrările propriu-zise nu s-au efectuat, bunuri nu s-au cumpărat, dar primii bani pe care noi îi luăm din credit îi dăm pe consultanță”, a declarat deputatul.

Olga Ursu a afirmat că, în mod obișnuit, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) permit finanțarea serviciilor de consultanță și supraveghere tehnică din granturi, nu din împrumuturi, și a întrebat de ce autoritățile moldovene au acceptat o altă formulă de finanțare.

În replică, secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță, a explicat că proiectul este finanțat prin mai multe acorduri cu BERD, BEI și Uniunea Europeană, iar granturile disponibile puteau fi utilizate exclusiv pentru materiale, nu și pentru servicii de consultanță.

„Logica este că acești bani sunt eligibili pentru utilizare doar pentru materiale. Serviciile de consultanță au fost trecute la componenta de împrumut”, a precizat oficialul.

Păscăluță a recunoscut că planul inițial al proiectului a fost modificat după ce Uniunea Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a finanța construcția unei căi ferate cu ecartament european pe o parte din același traseu. Din acest motiv, autoritățile au decis să suspende lucrările pentru a evita cheltuieli inutile.

„Am decis să suspendăm aceste lucrări pentru a economisi eventual bani. Altfel, ar fi trebuit să executăm acum un tip de lucrări, iar ulterior să revenim și să facem alte lucrări, distrugând ceea ce s-a construit”, a explicat secretarul de stat.

Acesta a adăugat că firma de consultanță și-a desfășurat activitatea și trebuie remunerată, valoarea totală a serviciilor depășind 650.000 de euro, inclusiv componente ce urmează să fie achitate din tranșa a treia a finanțării.

Totodată, oficialul a anunțat că autoritățile au renegociat cu BERD condițiile acordului pentru a evita plata comisionului de 1% aferent tragerii fondurilor din credit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.