Cerealele ucrainene aduc bani CFM, fermierii cer bariere la import

21 Aug. 2026, 07:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 07:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Producătorii agricoli din Republica Moldova au prioritate la transportarea cerealelor pe calea ferată, achită tarife mai mici decât operatorii ucraineni, iar capacitatea Căii Ferate din Moldova nu este, în prezent, o constrângere pentru exporturile locale. Mesajul a fost transmis de premierul Vasile Tofan în cadrul unei ședințe cu reprezentanții asociațiilor de agricultori, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și ai Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, organizată pe fondul îngrijorărilor privind tranzitul cerealelor ucrainene.

Potrivit informațiilor prezentate de CFM, toate vagoanele întreprinderii destinate transportului cerealelor sunt rezervate cu prioritate solicitărilor agricultorilor și companiilor din Republica Moldova. Cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane proprii ale operatorilor din Ucraina.

Reprezentanții CFM au precizat că agricultorii moldoveni beneficiază și de un tarif mai mic. Pentru transportarea cerealelor pe o distanță de 528 de kilometri, aceștia achită un tarif complet de 15,30 franci elvețieni pentru o tonă, în timp ce costul complet pentru tranzitul cerealelor ucrainene pe aceeași distanță ajunge la 20,64 franci elvețieni pe tonă, inclusiv costurile aferente vagoanelor ucrainene.

„Exportatorii noștri plătesc un tarif mai mic decât exportatorii ucraineni și, pentru Calea noastră ferată, m-aș bucura să aibă cât mai mult tranzit ucrainesc, pentru că ei au nevoie de volume. Și-au planificat să transporte în august o mie de vagoane, acum suntem la mai puțin de 400. Agricultorii noștri au prioritate, tariful pentru ei este mai mic decât pentru cei ucraineni și limită pe capacitatea Căii Ferate nu există”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Potrivit Guvernului, aplicarea coeficientului de reducere de 0,5 la tariful pentru mărfurile ucrainene transportate în tranzit prin Republica Moldova a generat până în prezent venituri de peste un milion de lei pentru CFM.

Premierul s-a referit și la riscul de congestionare în Portul Constanța. Pentru evitarea blocajelor, autoritățile au decis ca vagoanele cu cereale ucrainene să fie admise în tranzit prin Republica Moldova doar după confirmarea faptului că acestea pot fi preluate de Portul Constanța.

Guvernul susține că va continua monitorizarea transportului feroviar al producției agricole și a tranzitului cerealelor ucrainene, astfel încât agricultorii moldoveni să nu fie dezavantajați, iar infrastructura feroviară să fie utilizată cât mai eficient.

În cadrul aceleiași ședințe, producătorii agricoli au solicitat reintroducerea mecanismului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Vasile Tofan a avertizat însă că o asemenea măsură ar putea afecta alte sectoare ale economiei, inclusiv industria de morărit, panificația și zootehnia.

Premierul a anunțat că o decizie în acest sens urmează să fie luată după consultările programate pe platforma Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

„Presiunea este foarte mare să o introducem, cum a fost 3 ani la rând. În același timp, anumite părți ale lanțului valoric nu vor fi fericite – morăritul, zootehnia. Fiecare decizie a statului are repercusiuni: luând o parte, ataci altă parte. Sunt decizii grele, unde statul trebuie să ia partea cuiva”, a declarat Tofan.

Potrivit premierului, autoritățile vor trebui să găsească o formulă care să ofere agricultorilor prețuri corecte, fără a afecta competitivitatea industriilor dependente de cereale.

„Agricultorii noștri au argumente bune – mâine le vom cântări pe toate, ulterior vom lua decizia cum intervenim astfel încât să ne asigurăm că avem și prețuri corecte pentru agricultori, și o industrie de morărit, de panificație și zootehnie competitive. Toate aceste lucruri sunt interconectate”, a mai spus șeful Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.