Oamenii de afaceri ruși încearcă tot mai activ să-și transfere capitalurile în afara țării, pe fondul temerilor privind posibile confiscări de active, deteriorarea situației economice și intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii și companiilor din Rusia. În paralel, populația retrage masiv bani din bănci, iar volumul numerarului pus în circulație de la începutul anului a depășit deja nivelul din 2022.
Potrivit publicației The Moscow Times, sistemul bancar și economia Rusiei încep să resimtă tot mai puternic o problemă de lichiditate. De la începutul anului și până la jumătatea lunii august, volumul numerarului în circulație a crescut cumulativ cu aproximativ 2,4 trilioane de ruble.
Suma este mai mare decât cea înregistrată în întregul prim an al războiului, când creșterea a constituit aproximativ 2,2 trilioane de ruble. În 2022, autoritățile ruse au introdus restricții severe pentru a opri retragerile masive de bani din sistemul bancar după invadarea Ucrainei.
Presiunile vin și din partea marilor companii și a oamenilor de afaceri. Aceștia se tem că autoritățile ar putea recurge la activele private pentru a acoperi necesitățile tot mai mari ale bugetului. Deficitul bugetar al Rusiei ajunsese, până în luna iulie, la 6,46 trilioane de ruble, în condițiile în care prognoza pentru întregul an era de 3,8 trilioane.
Un apropiat al unui miliardar rus, citat de The Washington Post, susține că oamenii de afaceri iau în calcul inclusiv riscul confiscării activelor dacă statul va avea nevoie de resurse suplimentare. „Dacă există posibilitatea să scoți banii, o faci”, a declarat acesta.
Un om de afaceri din Moscova descrie tendința și mai tranșant: „Toți cei care pot încearcă să scoată banii din țară”, deși operațiunile devin tot mai dificile din cauza restricțiilor impuse de autorități.
Unul dintre mecanismele utilizate pentru transferarea capitalului este deschiderea unor conturi de brokeraj în țările vecine, în special în Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia. De acolo, susțin sursele citate, capitalul poate fi investit ulterior pe piețele internaționale.
Potrivit datelor Băncii Rusiei citate de publicație, ieșirile de capital au depășit 9,4 miliarde de dolari în trimestrul al doilea al anului 2026.
Retragerile de capital ale companiilor se suprapun peste cererea tot mai mare de numerar din partea populației, ceea ce pune presiune suplimentară asupra sistemului financiar.
Tendința ar putea deveni și mai pronunțată până la sfârșitul anului. Potrivit unei prognoze a Sberbank citate de publicație, creșterea numerarului aflat în circulație ar putea ajunge la 3,8 trilioane de ruble în 2026, ceea ce ar reprezenta un record istoric pentru Rusia.
Un fost oficial financiar rus explică fenomenul prin sentimentul tot mai accentuat de nesiguranță. „Dronele zboară, totul arde, tensiunea crește”, afirmă acesta, sugerând că populația începe să considere numerarul păstrat acasă mai sigur decât banii aflați în conturile bancare.
Situația ar fi devenit problematică pentru unele bănci, care nu anticipaseră asemenea retrageri. Potrivit sursei citate, populația ajunge să retragă din sistem aproximativ jumătate de trilion de ruble pe lună, în timp ce instituțiile financiare plasaseră o parte importantă din lichidități în alte active.
Presiunea asupra mediului de afaceri este amplificată și de intensificarea atacurilor ucrainene cu drone și rachete. Dacă inițial acestea vizau în special rafinării, depozite petroliere, conducte, terminale portuare și întreprinderi din industria de apărare, în ultima perioadă ar fi fost afectate și alte companii.
Printre acestea se numără depozitele marketplace-ului Wildberries. Potrivit informațiilor citate de The Moscow Times, cel puțin 22 de depozite ar fi fost lovite într-o lună, iar 19 dintre acestea ar fi suferit distrugeri semnificative sau totale. Pagubele companiei și ale comercianților ale căror mărfuri erau depozitate acolo ar putea ajunge la aproximativ 800 de miliarde de ruble.
Atacuri au fost raportate și asupra unor terminale de cereale din Novorossiisk, unor nave din Marea Neagră și Marea Azov, precum și asupra unui centru spațial din Samara. În acest context, unul dintre marii transportatori ruși de containere, Fesco, ar fi renunțat la cursele prin Marea Neagră, iar exporturile de cereale au fost perturbate.
