10 miliarde de lei pentru jocuri de noroc? Expert: Cifra nu are nimic în comun cu realitatea

Cifra de peste 10 sau chiar 13 miliarde de lei, prezentată de Guvern drept suma cheltuită anual de moldoveni pentru jocurile de noroc, este falsă și de zeci de ori mai mare decât cheltuielile reale ale jucătorilor. Economistul Stas Madan de la Expert-Grup susține că datele Loteriei Naționale a Moldovei au fost interpretate greșit, iar confuzia riscă acum să stea inclusiv la baza unei decizii fiscale care ar putea aduce statului mai multe probleme decât venituri.

”În 2025, LNM a raportat venituri din vânzări (rulaj) de 13,26 miliarde lei. Această cifră este interpretată greșit drept „cheltuiala populației pe jocuri de noroc”. În realitate, ea reprezintă rulajul brut, adică suma totală a mizelor, în care aceiași bani sunt numărați de mai multe ori pe măsură ce câștigurile sunt reciclate în noi mize”, explică expertul.

Acesta menționează că ”unii influenceri și lideri de opinie s-au grăbit să-i și dojenească pe moldoveni de cât de iresponsabili sunt în cheltuirea banilor”. Dar că cifra menționată ”nu are nimic de-a face cu realitatea despre câți bani cheltuiesc moldovenii pe jocuri de noroc”.

Economistul arată că cele 13,26 miliarde de lei reprezintă rulajul brut – suma tuturor mizelor. În această statistică, aceiași bani sunt numărați de mai multe ori atunci când câștigurile sunt folosite pentru noi pariuri sau jocuri.

Pentru a explica mecanismul, Madan dă exemplul unei persoane care depune 100 de lei într-un cont de joc. Pune toată suma într-o miză și câștigă 400 de lei, după care joacă din nou cei 400 și câștigă 1 000. Retrage 400 de lei, din care este reținut impozitul de 18%, iar ceilalți 600 îi joacă și îi pierde. În acest exemplu, persoana a introdus efectiv în sistem doar 100 de lei, însă valoarea cumulată a mizelor este de 1 100 de lei: 100 + 400 + 600. În veniturile din vânzări ale Loteriei apar astfel 1 100 de lei, deși jucătorul a scos inițial din buzunar doar 100.

Cu alte cuvinte, în exemplul dat de economist, un singur leu introdus efectiv în joc generează 11 lei de rulaj.

Madan susține că rapoartele financiare ale Loteriei permit însă să fie văzută și dimensiunea reală a banilor cheltuiți. Fluxul mijloacelor bănești arată că, în 2025, în conturile Loteriei au intrat de la jucători încasări nete de numerar de aproximativ 1,03 miliarde de lei.

Diferența devine și mai mare dacă sunt analizate pierderile efective. Din rulajul de 13,26 miliarde de lei, aproximativ 12,72 miliarde, adică 95,96%, s-au întors la jucători sub formă de câștiguri. Venitul brut din joc – diferența rămasă operatorului – a fost de circa 536 de milioane de lei, ceea ce corespunde unei marje de 4,04%.

„Mai simplu spus, în 2025 moldovenii au pus în jocurile de noroc la LNM 1,03 miliarde lei, dar au cheltuit efectiv/pierdut suma de 536 milioane lei”, explică Madan.

Din aceste date, economistul calculează că fiecare leu real depus de jucători generează aproximativ 12,9 lei de rulaj, iar fiecare leu pierdut definitiv corespunde unui rulaj de aproximativ 24,7 lei. Astfel, cele 13,26 miliarde prezentate drept „cheltuieli” sunt de aproape 25 de ori mai mari decât suma cheltuită efectiv de jucători.

Structura pieței explică, potrivit lui Madan, de ce multiplicarea este atât de mare. În 2025, rezultatul financiar al Loteriei a fost dominat de produsele online, unde banii sunt restituiți și rejucați cu o frecvență ridicată.

Loteriile online au generat un rezultat financiar de 266 de milioane de lei, pariurile online – 91 de milioane, iar sălile cu aparate de joc – 19,5 milioane. Loteria momentană a adus doar 2,4 milioane de lei, în timp ce cazinoul online a înregistrat o pierdere de 7,9 milioane de lei în anul lansării.

Valoarea biletelor de loterie generate în 2025 a ajuns la 11,4 miliarde de lei. Madan spune că această cifră confirmă că motorul rulajului îl reprezintă loteriile online de tip instant, unde frecvența jocurilor și rata mare de restituire fac ca aceiași bani să circule de numeroase ori.

Economistul atrage atenția și asupra sumelor pe care Loteria le achită deja statului. În 2025, LNM a virat la bugetul public național 504,6 milioane de lei, față de 213 milioane în 2022, ceea ce înseamnă o creștere de 136% în patru ani.

Cea mai mare parte a banilor a provenit din impozitul de 18% reținut din câștiguri – 209,5 milioane de lei, sau 41,5% din total. Alte 194,7 milioane, respectiv 38,6%, au reprezentat dividende plătite statului în calitate de acționar unic, iar 42,1 milioane de lei, sau 8,4%, au provenit din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător.

Tocmai aici apare, potrivit expertului, problema noii politici fiscale. Guvernul propune ca, peste taxele existente, să fie introdus un impozit de 6% pe rulaj.

Madan explică efectul revenind la exemplul jucătorului care depune 100 de lei și apoi își joacă repetat câștigurile. Taxa de 6% ar urma să fie aplicată la fiecare miză, indiferent dacă banii provin dintr-o depunere nouă sau dintr-un câștig anterior și indiferent dacă pariul respectiv este câștigător sau pierzător. Dacă persoana câștigă, din câștig ar urma să fie reținut în continuare și actualul impozit de 18%.

”Evident, un asemenea mod de impozitare va face modelul Loteriei puțin atractiv, iar efectul va fi simplu – rulajul se va prăbuși: cei care joacă ocazional nu vor mai juca, iar o bună parte din cei care au interes și adicție pentru jocurile de noroc, vor merge fie în piața neagră, fie în țările vecine (pașaport românesc au mulți, utilizarea VPN-ului nu e o problemă etc). În rezultat, statul va pierde controlul la o bună parte din cei care participă la jocurile de noroc, încasările la buget ar putea creste modest, dar o reducere mai drastică a rulajului ar putea merge chiar pe minus cu tot cu acest impozit pe rulaj aplicat”, scrie expertul.

Acesta speră că autorii propunerii din politica fiscală vor reanaliza măsura după ce vor face distincția dintre rulajul de miliarde al Loteriei, banii introduși efectiv de jucători și pierderile lor reale.

„Sper totuși că în cele din urmă cei care au venit cu această propunere în politica fiscală […] vor ajunge să înțeleagă cât de fapt cheltuiesc moldovenii pe jocuri de noroc și ce urmează de fapt să impoziteze și vor face concluziile de rigoare”, conchide economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stas madan #politica bugetar fiscala #jocuri de noroc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Agrocereale”, care reprezintă exportatorii de cereale și oleaginoase din Republica Moldova, avertizează că intensificarea tranzitului cerealelor ucrainene, în condițiile reducerii cu 50% a tarifelor Căii Ferate din Moldova (CFM), ar putea provoca o congestie a infrastructurii feroviare și ar putea afecta exporturile agricultorilor moldoveni.

Potrivit Asociației, Republica Moldova trebuie să profite economic de poziția sa de țară de tranzit, însă acest lucru nu ar trebui să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export.

„Tranzitul trebuie să aducă venituri suplimentare Căii Ferate din Moldova, fără să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export”, susține „Agrocereale”.

Exportatorii atrag atenția că volumul de 4,5 milioane de tone anual, prezentat drept capacitate potențială a coridorului, nu reprezintă un volum deja contractat sau garantat. Dacă ar fi distribuit uniform, acesta ar echivala cu circa 375.000 de tone lunar. În realitate însă, transporturile agricole sunt sezoniere, iar în perioadele de vârf presiunea asupra infrastructurii ar putea fi mult mai mare.

Asociația amintește că infrastructura feroviară este deja utilizată intens de exportatorii moldoveni. Numai în iulie 2026, Republica Moldova a exportat peste 307.000 de tone de grâu, orz și rapiță, o parte importantă a volumului fiind transportată pe calea ferată.

Presiunea ar urma să crească în septembrie și octombrie, odată cu comercializarea noii recolte de floarea-soarelui și intrarea porumbului în circuitul comercial. Aceste cantități se vor suprapune peste stocurile de grâu, orz și rapiță aflate deja în depozite sau în proces de export.

În opinia exportatorilor, o eventuală congestie ar lovi în primul rând fermierii. Întârzierile la preluarea cerealelor ar putea majora costurile de depozitare și ar pune presiune asupra prețurilor de achiziție. Traderii riscă, la rândul lor, penalități pentru nerespectarea contractelor, iar expeditorii s-ar putea confrunta cu deficit de vagoane și staționări mai lungi.

O altă problemă semnalată de „Agrocereale” este reducerea coeficientului tarifar al CFM la 0,5 fără existența unui volum minim garantat. Asociația susține că anterior reducerile erau legate de angajamente de transport de peste 100.000 de tone, iar coeficienții aplicabili variau între 0,7 și 1,0.

„Dacă tariful este redus la jumătate, CFM ar trebui, în principiu, să transporte un volum dublu pentru a păstra același nivel al venitului brut”, avertizează organizația.

Asociația atrage atenția și asupra situației financiare a CFM. Potrivit datelor invocate, întreprinderea și-a redus pierderile de la 322 de milioane de lei în 2024 la 89 de milioane de lei în 2025, iar în primul semestru din 2026 a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei. Exportatorii susțin că această revenire nu ar trebui pusă în pericol prin reduceri tarifare care nu sunt susținute de volume garantate.

În aceste condiții, „Agrocereale” cere autorităților să publice capacitatea efectiv disponibilă pentru tranzit pe fiecare coridor feroviar, după rezervarea necesarului pentru exporturile moldovenești. Totodată, organizația propune introducerea unor „ferestre logistice protejate” pentru mărfurile autohtone, în special în lunile septembrie și octombrie.

Facilitățile acordate tranzitului ucrainean ar trebui, potrivit Asociației, să funcționeze după principiul „transportă sau plătește”: beneficiarul care primește tarife reduse și rezervă capacitate feroviară să achite volumul convenit chiar dacă nu îl utilizează integral.

„Agrocereale” solicită și condiții egale pentru companiile moldovenești. Exportatorii locali care pot garanta volume comparabile și trenuri complete ar trebui să poată beneficia de tarife similare celor oferite tranzitului.

Asociația cere Consiliului Concurenței să se pronunțe public asupra caracterului transparent, justificat economic și nediscriminatoriu al mecanismului tarifar.

„Republica Moldova nu trebuie pusă în situația de a transporta mai ieftin marfa străină, în timp ce fermierii și exportatorii săi așteaptă vagoane, suportă costuri suplimentare și vând la prețuri mai mici din cauza congestiei”, avertizează „Agrocereale”.

Asociația precizează că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene și recunoaște că acesta poate genera venituri importante pentru CFM și sectorul logistic. Organizația insistă însă ca volumele să fie garantate, iar tranzitul să nu fie făcut în detrimentul exporturilor agricole ale Republicii Moldova.