Rezerva de aur a Rusiei se topește rapid! 33,7 miliarde de dolari dispărute din valoare în șapte luni

21 Aug. 2026, 08:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 08:15 // Actual //  Ursu Victor

Rezerva de aur a Băncii Centrale a Rusiei continuă să se reducă accelerat și a ajuns, la 1 august 2026, la 73,2 milioane de uncii troy, echivalentul a aproximativ 2.280 de tone, potrivit Bloomberg. Este cel mai redus nivel înregistrat în ultimii peste șase ani, din ianuarie 2020.

Doar în luna iulie, stocul de aur s-a diminuat cu 0,2 milioane de uncii, iar de la începutul anului scăderea este estimată la aproximativ 50 de tone. În primele șapte luni ale anului, valoarea aurului din rezervele internaționale ale Rusiei s-a redus cu 33,7 miliarde de dolari.

Declinul vine după o perioadă îndelungată în care Rusia și-a majorat aproape constant rezervele de aur. Banca Rusiei a fost ani la rând unul dintre cei mai mari cumpărători suverani de aur din lume, însă a suspendat achizițiile masive la începutul anului 2020.

La începutul lui 2025, cantitatea de aur din rezervele internaționale rusești ajunsese la aproximativ 75 de milioane de uncii troy și a rămas relativ stabilă pe parcursul acelui an. În 2026 însă, indicatorul a început să scadă lună de lună.

Astfel, la 1 ianuarie, Banca Rusiei deținea 74,8 milioane de uncii de aur, în februarie – 74,5 milioane, în martie – 74,3 milioane, în aprilie – 74,1 milioane, în mai – 73,9 milioane, în iunie – 73,7 milioane, în iulie – 73,4 milioane, iar la 1 august stocul a coborât la 73,2 milioane de uncii.

Reducerea este legată de operațiunile Băncii Rusiei pe piața internă, care reflectă tranzacțiile Ministerului rus de Finanțe cu activele Fondului Național de Bunăstare.

Analistul Freedom Global Vladimir Cernov a explicat că atunci când veniturile din petrol și gaze sunt mai mici decât nivelul prevăzut de regula bugetară sau când banii din fond sunt direcționați către investiții interne, Banca Rusiei efectuează operațiuni corespunzătoare cu activele lichide din rezerve.

În acest mecanism, banca centrală ar avea mai degrabă un rol tehnic și nu ar lua separat o decizie de a finanța deficitul bugetar prin vânzarea aurului.

Aurul a devenit însă unul dintre cele mai accesibile active pentru asemenea operațiuni, în condițiile în care cea mai mare parte a rezervelor este depozitată în interiorul Rusiei și rămâne la dispoziția autorităților.

În același timp, posibilitățile Moscovei de a utiliza rezervele valutare sunt limitate după înghețarea, în urma invaziei Ucrainei, a unor active rusești din străinătate evaluate la aproximativ 300 de miliarde de dolari.

Economiștii citați anterior de presa internațională susțin că Banca Rusiei încearcă, în același timp, să evite consumarea rapidă a rezervelor lichide rămase în yuani.

Amploarea reducerii rezervei de aur este una rar întâlnită în istoria recentă a Rusiei. Potrivit datelor World Gold Council, o diminuare comparabilă a fost înregistrată ultima dată în 2002, când, în doar șase luni, rezerva de aur a Băncii Centrale s-a redus cu 36,1 tone.

Prin comparație, în perioada pandemiei, între iulie 2020 și aprilie 2021, Banca Rusiei a vândut doar aproximativ 7,6 tone de aur.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.