Alarmă în sistemul AEÎ! Pierderile s-au dublat, iar portofoliul de credite se topește

Asociațiile de economii și împrumut din Republica Moldova au încheiat trimestrul doi din 2026 cu pierderi de peste 2,17 milioane de lei, de peste două ori mai mari decât în perioada comparabilă precedentă, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, pierderea netă a sistemului a ajuns la 2,172 milioane de lei, față de 1,051 milioane de lei în perioada precedentă. Astfel, rezultatul negativ s-a deteriorat cu aproximativ 1,12 milioane de lei, sau cu peste 106%.

Și rezultatul din activitatea operațională s-a înrăutățit puternic. Asociațiile au raportat o pierdere operațională de 2,181 milioane de lei, comparativ cu 1,09 milioane de lei anterior.

Una dintre cauze este reducerea veniturilor din dobânzi. Acestea au coborât de la 10,65 milioane de lei la 7,94 milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 25%. În consecință, profitul brut s-a redus cu aproape 27%, de la 9,08 milioane la 6,63 milioane de lei.

Cheltuielile administrative s-au diminuat și ele, cu circa 14%, până la 9,28 milioane de lei, însă reducerea costurilor nu a fost suficientă pentru a compensa scăderea veniturilor.

Datele bilanțiere la 30 iunie 2026 arată și o contractare a activității de creditare. Valoarea împrumuturilor acordate a scăzut de la 67,85 milioane de lei la începutul perioadei până la 62,08 milioane de lei la sfârșitul acesteia. Diferența este de aproximativ 5,77 milioane de lei, echivalentul unei reduceri de 8,5%.

În același timp, activele totale ale sistemului s-au redus cu peste 4,1 milioane de lei, de la 76,1 milioane la 71,99 milioane de lei, sau cu aproximativ 5,4%.

Capitalul propriu al asociațiilor a coborât de la 64,34 milioane la 62,16 milioane de lei, o diminuare de 3,4%. Datoriile totale au scăzut mai rapid, cu peste 16%, până la 9,84 milioane de lei.

Creditele și împrumuturile primite de asociații s-au redus de la 10,47 milioane la 8,41 milioane de lei.

În contrast cu reducerea portofoliului de împrumuturi și a activelor, disponibilitățile bănești au crescut. Numerarul din casierie și conturile curente a urcat cu aproximativ 12,4%, de la 10,36 milioane la 11,64 milioane de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, anunță că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi „prioritatea zero” a mandatului său, în condițiile în care aproximativ o treime din acquis-ul comunitar care urmează să fie transpus în legislația națională ține de domeniile gestionate de Ministerul Agriculturii.

Osmochescu a declarat, după învestirea în funcție, că ministerul pe care îl preia are în față unul dintre cele mai mari volume de legislație europeană care trebuie implementată în procesul de aderare.

„Prioritatea zero rămâne aceeași aderarea la Uniunea Europeană, în special pentru că în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare avem cel mai larg volum de acquis comunitar care trebuie transpus. Circa 33% din toate directivele și reglementările Uniunii Europene se află în autoritatea Ministerului Agriculturii”, a declarat Osmochescu.

Potrivit noului ministru, aceasta înseamnă că aproximativ o treime din efortul legislativ și instituțional necesar în procesul de integrare europeană vizează domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Agriculturii.

„Prioritatea zero este aderarea la Uniunea Europeană și îndeplinirea tuturor angajamentelor pe care ni le-am asumat noi, ca stat, în procesul aderării”, a punctat ministrul.

A doua mare prioritate anunțată de Osmochescu este schimbarea modului în care Republica Moldova abordează agricultura, în special pe fondul secetelor și al schimbărilor climatice tot mai pronunțate.

Noul ministru vorbește despre trecerea spre o „agricultură inteligentă”, bazată mai mult pe știință și tehnologii, precum și despre dezvoltarea sistemelor de irigații.

„Vorbim despre agricultură inteligentă, bazată pe știință, în special în condițiile climatice pe care le avem în Republica Moldova. Trăim ani cu secetă, trăim ani în care trebuie să regândim cum abordăm agricultura”, a afirmat Osmochescu.

Ministrul spune că adaptarea sectorului nu se va putea limita la un singur instrument, ci va necesita schimbări mai ample și cooperare între autorități, fermieri și ceilalți participanți din sector.

„Este vorba de irigații, este vorba de agricultură inteligentă, dar este vorba și despre abordarea atitudinii noastre comune, împreună cu fermierii și cu toți actorii din domeniul agriculturii”, a declarat Eugen Osmochescu.