Moldova este pregătită pentru integrarea în UE. Este oare pregătită și politica comercială a UE?

26 Aug. 2026, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Aug. 2026, 11:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Companii din Republica Moldova se aliniază deja standardelor europene, chiar dacă țara nu este încă membră a Uniunii Europene. Un exemplu este BPM, singurul producător din Moldova de cabluri de oțel pentru beton precomprimat, care susține că noile reguli comerciale ale Bruxelles-ului îi complică însă accesul pe piața europeană, potrivit euractiv.com.

Cu sediul în Chișinău, compania și-a început activitatea în 2023, în urma unei investiții de 9 milioane de euro și cu sprijin financiar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Fabrica, amplasată într-o zonă economică liberă, a fost proiectată de la început pentru a respecta cerințele europene, inclusiv standardul EN 10138-3, certificarea ISO 9001 și standardele nord-americane ASTM A416.

Produsele BPM sunt deja certificate în nouă state membre ale UE, iar compania lucrează la obținerea certificărilor și pentru alte piețe europene. În doi ani de activitate, producătorul a livrat peste 22.000 de tone de produse către 15 piețe internaționale, inclusiv Bulgaria, Polonia, Ucraina și Statele Unite.

În același timp, compania se confruntă cu noi bariere comerciale. De la 1 iulie 2026, UE a înlocuit vechiul regim de măsuri de salvgardare pentru oțel cu Regulamentul (UE) 2026/1384. Potrivit materialului publicat de Euractiv, noile reguli reduc cu aproximativ 47% cotele de import scutite de taxe vamale și majorează la 50% tariful aplicabil importurilor care depășesc cota.

Republica Moldova nu beneficiază de o excepție similară celei aplicate statelor membre ale Spațiului Economic European, deși are cu UE un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA). Astfel, produsele din oțel moldovenesc sunt supuse unui regim comercial mai strict, în pofida procesului de apropiere economică și legislativă de Uniunea Europeană.

O altă provocare este reprezentată de Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM). Comisia Europeană a propus extinderea mecanismului, până în 2028, asupra a aproximativ 180 de coduri de produse din aval, cu utilizare intensivă de oțel și aluminiu. În funcție de rezultatul procesului legislativ, și produsele BPM ar putea ajunge în sfera acestor reguli.

Compania spune că încearcă să răspundă acestor cerințe prin investiții. BPM are o instalație solară de 600 kW pe acoperiș, care asigură până la 20% din necesarul de energie electrică. De asemenea, compania are un acord de achiziție a energiei electrice de la unul dintre cele mai mari parcuri solare din Moldova și investește 1,7 milioane de euro într-un sistem de stocare cu baterii, cu o capacitate de 12,6 MWh, care urmează să fie pus în funcțiune în următoarele șase luni.

Fondatorul BPM, Oleg Babii, afirmă că investițiile au fost făcute în ideea că respectarea standardelor europene va facilita accesul pe piața UE. „Ni s-a cerut să ne conformăm standardelor europene cu ani înainte de a ni se permite să concurăm în condiții de egalitate pe piața europeană”, afirmă Babii. Potrivit lui, compania a investit în alinierea la normele europene, însă între timp „cotele au fost reduse, tarifele au crescut”, iar obligațiile privind emisiile de carbon sunt în extindere.

„Dacă Bruxelles dorește ca întreprinderi precum a noastră să continue să investească înaintea reglementării, trebuie să demonstreze că acest dezechilibru este temporar — nu permanent”, a mai declarat fondatorul BPM.

Compania consideră că o soluție ar putea fi o alocare treptată a cotelor pentru producătorii din țările candidate la aderare care îndeplinesc verificabil standardele tehnice și de mediu ale UE.

BPM susține că activitatea sa reprezintă un exemplu de integrare economică înainte de aderarea oficială. Compania are în prezent 12 certificări active pentru produsele sale în nouă state membre ale UE și urmărește certificarea pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și mai multe piețe nordice.

Inginerul-șef al BPM, Boris Shaitan, spune că fabrica a fost construită cu perspectiva integrării pe termen lung pe piețele europene.

„Ceea ce construim nu este doar o fabrică — este o capacitate industrială care permite Moldovei să participe direct la proiecte de infrastructură europene”, afirmă acesta.

Compania are deja legături comerciale cu Ucraina, unde cumpărătorii au reprezentat anul trecut 6% din vânzările BPM. Producătorul susține că este pregătit să contribuie la reconstrucția Ucrainei cu produse certificate și conforme standardelor europene.

Marin Ciobanu, administratorul șef al Zonei Economice Libere din Chișinău, unde activează BPM, spune că produsele companiei pot avea un rol în proiectele de reconstrucție: „Este vorba de produse cu valoare adăugată utilizate în construcții, realizate cu tehnologii extrem de avansate”.

Discuțiile despre politica comercială au loc în paralel cu avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Moldova și-a propus încheierea procesului de aderare până în 2028.

 

 

27 Aug. 2026, 11:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
27 Aug. 2026, 11:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Alocațiile lunare pentru persoanele cu dizabilități din rândul militarilor și al structurilor de forță ar putea fi majorate cu 250 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Este vorba despre militari, ofițeri de informații și securitate, persoane din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne, precum și angajați ai sistemului administrației penitenciare, a căror dizabilitate a fost cauzată de rănire, contuzionare sau schilodire în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu militar sau special.

Pentru această categorie, alocația pentru dizabilitate severă ar urma să crească de la 1600 la 1850 de lei, pentru dizabilitate accentuată de la 1450 la 1700 de lei, iar pentru dizabilitate medie de la 1375 la 1625 de lei.

Proiectul prevede și majorarea ajutorului material anual pentru participanții la cel de-al Doilea Război Mondial, de la 10000 la 30000 de lei, plata urmând să fie făcută până la 9 mai. Pentru persoanele asimilate participanților la război, ajutorul anual va fi de 5000 de lei.

În același timp, sunt eliminate mai multe categorii din actualul regulament, inclusiv unele categorii de participanți la acțiuni de luptă și militari, iar drepturile unor membri ai familiilor militarilor decedați sunt revizuite. Pentru copiii anumitor beneficiari este menținută alocația de 1250 de lei, până la 18 ani, iar în cazul continuării studiilor până la absolvire, dar cel mult până la 23 de ani.

Modificări sunt propuse și pentru alocațiile acordate pentru merite deosebite față de stat, fiind eliminate unele categorii de beneficiari și prevederi din regulamentul existent.

Totodată, proiectul introduce reguli pentru recuperarea prestațiilor achitate necuvenit. Sumele vor fi reținute lunar în proporție de 20% din cuantumul alocației, iar la cererea beneficiarului reținerea poate ajunge până la 100%. În cazul emigrării autorizate, plata unor alocații va fi suspendată automat din luna următoare transmiterii informației de către Agenția Servicii Publice.

Ministerul Muncii susține că modificările sunt necesare pentru a evita dublarea prestațiilor și pentru a aduce regulamentele în concordanță cu noua legislație privind veteranii de război. Proiectul nu presupune cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, iar pentru 2026 sunt prevăzute peste 672 de milioane de lei pentru alocațiile veteranilor de război și membrilor familiilor acestora.