TVA și accize pentru mărfurile din regiunea transnistreană: Guvernul aprobă aplicarea treptată

26 Aug. 2026, 11:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Aug. 2026, 11:42 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul a aprobat, în ședința din 26 august, aplicarea treptată a regimului fiscal și vamal național pentru mărfurile introduse în Republica Moldova de agenții economici cu sediul în regiunea transnistreană.

Potrivit proiectului, TVA și accizele vor fi aplicate etapizat pentru diferite categorii de produse, iar până în 2030 autoritățile își propun ca regimul fiscal general să fie aplicat integral acestor mărfuri, în aceleași condiții ca pentru agenții economici din restul țării.

Prima etapă va începe la 1 septembrie 2026 și va include produse precum băuturile alcoolice, articolele din tutun și produsele cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, blănurile, bijuteriile și pietrele prețioase, precum și anumite categorii de mijloace de transport.

Premierul Vasile Tofan susține că măsura are drept scop integrarea agenților economici din regiunea transnistreană în sistemul fiscal național.

„Este o măsură importantă cu scopul de a încadra agenții economici din stânga Nistrului în spațiul nostru fiscal și vom face acest lucru etapizat”, a declarat șeful Guvernului.

Pentru alte categorii de mărfuri, inclusiv anumite materii prime și produse petroliere, noul regim fiscal va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2027. În cazul gazelor naturale, energiei electrice, aparatelor telefonice și computerelor, termenul stabilit este 1 aprilie 2027.

Executivul spune că introducerea etapizată a noilor reguli va permite companiilor să se adapteze și va contribui la reducerea eventualului impact asupra prețurilor și consumatorilor. Totodată, autoritățile susțin că măsura urmărește crearea unor condiții concurențiale egale pentru agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului.

Vasile Tofan a declarat că veniturile colectate din noile taxe vor fi utilizate și pentru cetățenii din regiunea transnistreană, inclusiv prin servicii și programe sociale.

„Prin această măsură justă, banii colectați vor fi alocați tot pentru cetățenii care locuiesc în regiune, așa încât ei să aibă mai multă susținere, acces mai mare la servicii de sănătate, asistență socială, pensii”, a spus premierul.

În același timp, Tofan a cerut băncilor, Băncii Naționale a Moldovei și Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor să faciliteze deschiderea conturilor bancare pentru agenții economici din regiunea transnistreană. Scopul este ca aceștia să poată efectua plățile și să își achite noile obligații fiscale.

Aplicarea integrală a regimului fiscal general pentru mărfurile importate de operatorii economici din regiunea transnistreană este planificată pentru anul 2030.

09 Oct. 2026, 15:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 15:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania olandeză ASML domină clasamentul celor mai valoroase companii listate la bursă din Europa, cu o capitalizare de peste 670 de miliarde de dolari, în timp ce Republica Moldova este reprezentată de maib, evaluată la doar 912 milioane de dolari. Diferența este uriașă: gigantul tehnologic din Țările de Jos valorează de aproximativ 735 de ori mai mult decât liderul pieței bursiere moldovenești.

Datele se regăsesc într-o analiză publicată de Visual Capitalist, care prezintă cele mai valoroase companii listate la bursă din 42 de țări europene. Clasamentul a fost realizat în baza capitalizării bursiere, utilizând informații de la StockAnalysis.com și bursele locale, disponibile la 29 septembrie 2026 sau la cea mai recentă dată de tranzacționare.

ASML, companie specializată în producerea echipamentelor necesare fabricării celor mai avansate cipuri, ocupă detașat prima poziție în Europa. Valoarea sa de piață, de 670,27 miliarde de dolari, este aproape dublă față de cea a băncii HSBC din Marea Britanie, evaluată la 342,35 miliarde de dolari, și a grupului farmaceutic elvețian Roche, cu 341,5 miliarde de dolari.

Germania este reprezentată de Siemens, cu o capitalizare de 246,27 miliarde de dolari, Franța de L’Oréal, evaluată la 230,18 miliarde de dolari, iar Spania de Banco Santander, cu 205,11 miliarde de dolari. Urmează producătorul farmaceutic danez Novo Nordisk, cu 168,61 miliarde de dolari, și grupul industrial Eaton din Irlanda, cu 168,28 miliarde de dolari.

În Europa de Est, diferențele sunt considerabile. Cea mai valoroasă companie din Polonia este grupul energetic Orlen, cu aproximativ 44 de miliarde de dolari, în timp ce România este reprezentată de Hidroelectrica, cu 17 miliarde de dolari. În Ungaria, OTP Bank valorează aproximativ 36 de miliarde de dolari, iar în Cehia grupul energetic ČEZ ajunge la 34 de miliarde de dolari.

Republica Moldova se situează în partea inferioară a clasamentului, cu maib, a cărei capitalizare bursieră este estimată la 912 milioane de dolari. Prin comparație, Hidroelectrica din România valorează de aproape 19 ori mai mult, iar Orlen din Polonia de aproximativ 48 de ori mai mult.

Totuși, Moldova depășește câteva piețe europene mai mici. În Muntenegru, cea mai valoroasă companie listată, EPCG, este evaluată la 884 de milioane de dolari, iar în Letonia, Eleving Group are o capitalizare de aproximativ 212 milioane de dolari.

Analiza scoate la iveală și o particularitate a economiei europene: băncile domină piețele bursiere naționale. Instituțiile bancare ocupă prima poziție în 15 țări, iar dacă sunt incluse companiile de asigurări și investiții, sectorul financiar conduce în 18 dintre cele 42 de state analizate. Alte zece țări sunt dominate de companii din energie și utilități.

Un alt caz este Novo Nordisk. Producătorul medicamentelor Ozempic și Wegovy era, în 2024, cea mai valoroasă companie europeană, cu o capitalizare de peste 650 de miliarde de dolari. Între timp, grupul danez a pierdut peste 70% din valoarea sa bursieră, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea companiei americane Eli Lilly.

Autorii analizei atrag atenția și asupra dificultăților Europei de a produce noi giganți economici. Potrivit unui raport elaborat în 2024 de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în Uniunea Europeană nu a fost creată de la zero, în ultimii 50 de ani, nicio companie care să ajungă la o valoare de peste 100 de miliarde de euro.